SATUL ROMANESC, INTRE AMINTIRI SI MOARTE

NU ESTE DECAT UN PAS DE LA SINGURATATE LA MOARTE, IAR SATUL ROMANESC ESTE DIN CE IN CE MAI SINGUR, MAI UITAT SI MAI GOL. ESTE GOL PE DINAUNTRU CACI TRADITIILE SE PIERD, CREDINTA SE PIERDE, OAMENII SUNT DIN CE IN CE MAI RAI DIN CAUZA LIPSURILOR SI ESTE GOL LA PROPRIU CACI TINERII, DACA NU AU FUGIT LA ORASE, SIGUR SUNT PLECATI SA INCERCE MAREA CU DEGETUL PRIN EUROPA. AU UITAT OARE ROMANII CA PAINEA SE FACE SI SE MANANCA DE LA TARA, CA LA SAT NIMENI NU MOARE DE FOAME DACA ESTE HARNIC SI NU FUGE DE MUNCA? SAU CONDITIILE SOCIALE IMPUSE DE ACTUALA POLITICA AU DETERMINAT, PRIN METODE DE CONSTRANGERE ECONOMICA SI LIPSA ACTIVITATILOR CULTURALE, O REACTIE OSTILA A TINERILOR IN SPECIAL FATA DE TRAIUL LA SAT? AM ARUNCAT O PRIVIRE ASUPRA UNUI SAT DE RAZESI, UNTESTI DIN COMUNA BOGDANESTI-VASLUI. BATRANUL CU CARE AM VORBIT ESTE VETERAN DE RAZBOI CE A CRESCUT SAPTE COPII DOAR CU MANA STANGA, CEA DREAPTA A LASAT-O PE FRONT SA SE FOLOSEASCA TARA DE EA SI ESTE MULTUMIT IN SINEA LUI, CHIAR DACA A LASAT ACOLO IN SLUJBA TARII SI A NEAMULUI ROMANESC SI UN FRATE CU TREI ANI MAI MIC. LA VARSTA DE 92 DE ANI, MEREUTA HRISTACHE, POVESTESTE OFTAND DESPRE CUM VUIA SATUL PE CAND ERA EL TANAR. UN SAT MIC, CU OAMENI CE SE AJUTAU INTRE EI, CARE NU ASTEPTAU AJUTOARE, CARE STIAU CA DACA NU MUNCESC NU AU CE PUNE COPIILOR PE MASA. CAND VORBEA DESPRE TRADITII SE LUMINA LA FATA SI POVESTEA LUI TE FACEA PARCA SA FII CU SIMTURILE IN ACEL TIMP. VEDEAI OAMENII CUM SE STRANG LA HORA, CUM COLINDA DE SARBATORI, CUM LA CLACA SE AJUTA INTRE EI SI TE CHINUIE UN SENTIMENT DE RUSINE CA ACUM DACA UN OM CADE BOLNAV PE STRADA, NIMENI NU-L MAI RIDICA. BUCURIA DE A TRAI CE ANIMA ODINIOARA SATUL ROMANESC SE PRESCHIMBA INTR-O MOARTE LENTA, AMANATA DOAR DE VOINTA SI CREDINTA CELOR CATIVA BATRANI CE MAI LOCUIESC PRIN ASTFEL DE SATE.
DACA SATUL ROMANESC MOARE, TRADITIILE SE UITA, OMENIA SE UITA, IAR NOI VOM CONTINUA DRUMUL CATRE O SOCIETATE INDIVIDUALISTA, USOR, PREA USOR DE MANIPULAT. CINE OARE SPUNEA CA GENIUL S-A NASCUT LA TARA?
SA FIM CHIAR ATAT DE LASI INCAT SA NE PIERDEM SI ULTIMA FARAMA DE INCREDERE IN MOSTENIREA NOASTRA GENETICA?
NOI NU SUNTEM AI NIMANUI, NOI SUNTEM AI PAMANTULUI SI SUNTEM DATORI COPIILOR NOSTRI SA FIM OAMENI, DOAR OAMENI.

Sorin Sandu