„Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le şterge memoria. Le distrugi cărţile, cultura, istoria şi altcineva le scrie alte cărţi, le dă o altă cultură, le inventează o nouă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita şi mai repede; limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală.” Renastem din resturi aruncate in istorie...
luni, 10 ianuarie 2011
Constantin Noica
S-a nãscut în Vitãnesti-Teleorman pe 12/25 Iulie 1909. Studiile primare în comuna natalã, dupã care pleacã la Bucuresti. A debutat în revista«Vlãstarul», în anul 1927, ca elev al liceului bucurestean «Spiru Haret». Dupã finalizarea studiilor liceale, C-tin Noica urmeazã studiile superioare la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti (1928-1931), pe care o absolvã cu teza de licentã «Problema lucrului în sine la Kant».
Membru al Asociatiei «Criterion» (1932 - 1934).
In anul 1938, odatã cu declansarea prigoanei antilegionare si arestarea a mii de legionari din ordinul noii dictaturi instaurate de Carol al II-lea, împreunã cu Emil Cioran (prieten nedespãrtit), C-tin Noica pleacã la studii de specializare în Franta. Se reîntoarce în tarã în anul urmãtor, sustinându-si la Bucuresti doctoratul în filozofie cu teza «Schitã pentru istoria lui Cum e cu putintã ceva nou», publicatã în 1940.
La 8 August 1940 a fondat revista "ADSUM", numãr unic, în care C-tin Noica semneazã articolul manifest-legionar cu titlul: "Sunt de fatã", preambul la evenimentele ulterioare din 3-6 Septembrie 1940 când izbucneste revolutia legionarã care are menirea de a doborî criminala dictaturã instauratã de regele Carol al II-lea, alungându-l cu aceastã ocazie de la putere.
Numeroase colaborãri la ziarele: "Buna Vestire", "Cuvântul" s.a.
A fost referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941-1944).
Supravegheat îndeaproape de agentii securitatii comuniste, Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani la Paltinis, unde s'a stins din viatã pe 4 Decembrie 1987, fiind înmormântat la schitul din apropiere.
Garda de Fier - Prigoana
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cred ca va imaginat cat de frumos trebuie sa se fi "desfasurat" prietenia dintre el si Cioran. Adevarate talente...Alina
RăspundețiȘtergereOameni ce au luptat pentru popor si care inca mai lupta prin extraordinara lor munca creationala.
RăspundețiȘtergereCum se face ca tot ce e frumos,apartine de trecut!!!?ghizela
RăspundețiȘtergereAsa cum frumos spun brahmanii, Pamantul a cunoscut mai multe ere. Cea mai indepartata, dar in acelasi timp si cea mai apropiata(tinand cont de ciclicitatea timpuli, lucru cunoscut si de brahmani) este Epoca de Aur. Se pare ca in contiinta noastra a ramas intiparit faptul ca vechiul a reprezentat si mai binele(Cronica Akasica punand amprenta asupra informatiei noastre atat cerebrale, ADN, dar si a constiintei). Cu toate acestea, sa ne bucuram de mareata sansa de a face parte din doua ere total diferite.
RăspundețiȘtergereSi sa speram ca brahmanii au dreptate :D
RăspundețiȘtergere