Societate si religie, sisteme de guvernare

Numarul varietatilor asa-numitelor Spirite ale Naturii sau Elementali, este la fel de mare ca si cel pe care il remarcam in Regnul Animal; manifestarile girafelor se deosebesc de cele ale broastelor testoase, la fel cum cainii se comporta diferit fata de pesti. Problema, deja dificila, devine si mai complexa in cazul Elementalilor, fiinte care se corporalizeaza in mod normal in planul energetic, fiind astfel imateriali si invizibili pentru cea mai mare parte a oamenilor; chiar daca pot fi vazuti uneori, este vorba de o vizibilitate limitata ce face ca incercarile noastre de generalizare sa fie sortite esecului.
Asadar, preferand un adevar mic unei mari minciuni, ne vom referi din nou la un caz particular: cel al Gnomilor care locuiesc in padurile de pini.
Traiesc in societate, in trib, formand o familie extinsa in care fiecare isi pastreaza individualitatea, desi este si se simte pe deplin unit cu restul comunitatii. In acest sens, se poate face o comparatie cu relatiile spontane care se stabilesc intre copiii oamenilor inainte de a fi fost contaminati de educatia (sau, mai bine spus, de antieducatia) la care sunt supusi astazi de catre adulti. Pentru un copil, faptul ca un altul difera prin culoarea pielii, este balbait sau infirm, poate fi motiv de gluma, insa niciodata de divizare a grupului. Va fi invitat la ceilalti si va fi chiar fortat sa ramana aproape si se va tine seama de el in orice situatie. Copiii si Elementalii se pot arata individualisti numai in privinta unor secrete si mici pozne pe care nu vor sa le dezvaluie celorlalti, ca si cum ar fi vorba de ceva magic.
Aceasta societate nu este comunitara in sensul propus de Platon sau, intr-un fel ori altul, de toti sociologii, poate pentru ca in asteptarile Elementalilor nu se regaseste notiunea de progres, ei nefiind capabili sa conceapa un Stat, in sensul adevarat al cuvantului si conform definitiei pe care i-a dat-o Platon.
Fiecare Elemental munceste si traieste pentru el, dar in stransa camaraderie cu ceilalti si, in afara unor mici certuri amuzante, el stie ca poate conta pe toti, insa va avea mare grija sa nu se amestece in treburile celorlalti fara sa fie nevoie.

Desi aparent au hrana asigurata, cel putin pentru nevoile imediate, desi nu se observa nici o deteriorare a hainelor lor si stiu sa-si prepare leacuri proprii, ei pot fi vazuti intr-o activitate permanenta. Nu trebuie inteles din aceasta ca s-ar afla in acea miscare febrila a albinelor dintr-un stup, insa avantul este acelasi, cu toate ca ritmul lor pare a fi mult mai linistit si mai liber. Mai tarziu vom descrie distractiile si jocurile lor. Acum ne referim la munca, desi la Elementali toate formele de activitate si modul lor de viata sunt intr-un fel inlantuite si este dificil sa stim unde se termina una si unde incepe cealalta.

Elementalii sunt foarte legati de Regnul Vegetal, Animal si chiar de cel Uman, daca, ducand o viata mai apropiata de Natura, le-am permite sa se apropie de noi. Duc la indeplinire, neobositi, munci cum este verificarea aurei plantelor sau a ierbii din pasuni, frunza cu frunza, fir cu fir. Intaresc partile mai putin viguroase cu injectii energetice si, reusind chiar sa stimuleze relatiile dintre anumite fibre, modifica orientarea unei crengi sau a unei frunze, pentru ca aceasta sa realizeze mai bine fenomenele fotochimice si fizice care permit vegetalelor sa traiasca si sa ajute mediul inconjurator cu respiratia lor.
Magnetizeaza animalele, le atrag sau le sperie dupa bunul plac. Incearca sa faca acelasi lucru si cu fiintele umane, in special cu copiii foarte mici, dar sunt alungati de zgomotele dezordonate ale masinariilor, de mirosul de insecticid si de vaporii de alcool si, chiar mai mult, de formele astrale de manie si de formele mentale de rautate, hotie sau asasinat.
Elementalii din padurile de pin, in afara exceptiilor rare in care unul dintre ei intra in relatie cu un om si se ofera sa-l slujeasca, nu se indeparteaza niciodata de o zona restransa situata, in mod normal, in jurul unui copac, pentru fiecare grup in parte, sau al unei paduri, pentru toti.
Forma lor de societate este asemanatoare unei Teocratii, deoarece fiecare grup are un monarh, dar acesta indeplineste si functii pe care le-am putea numi religioase, mandatul lui neprovenind din alegeri sau consensuri, ci din Gratia acordata de catre Spiritul, Geniul sau Totemul tribului.

Sistemul de guvernare este absolut natural, adica piramidal si popular, cu o ierarhie inamovibila, onesta, exemplara, care munceste si se preocupa mai mult de poporul sau decat de sine, care le acorda atentie tuturor. Putinii vinovati care nu tin cont de aceasta lege milenara a obiceiurilor traditionale sunt prinsi, admonestati si pusi sa munceasca sub paza, pana cand, incet-incet, se reintegreaza intr-o comunitate care nu le va reaminti de delictele comise, daca putem numi astfel ceva ce pare mai curand o uitare, un produs al unor interferente .
Regele este rege asa cum apa este apa si Luna este Luna. Nici unui Elemental nu i-ar trece prin cap sa puna in discutie acest fapt sau sa se indoiasca de el. Mintea lor fiind diferita de a omului, nu concep schimbarile si nici revolutiile. Au un fel sanatos de a se multumi cu ceea ce cunosc si, in orice caz, nu aspira sa cunoasca mai mult. De multe ori, in reflectiile mele asupra acestor fiinte, m-a surprins imensa intelepciune milenara a sistemelor lor si contributia foarte constructiva la Planul Naturii, precum si generozitatea cu care ofera tuturor atatea lucruri bune, fara a astepta vreo recompensa sau vreo plata pentru darurile lor. Daca uneori simt inclinatii pentru vreo delicatesa sau pentru prezenta unui anumit om care i-a incantat, sentimentele lor nu au nimic posesiv sau pasional; pur si simplu se apropie de ceea ce le place asa cum un drumet se apropie de un foc, uneori mai mult din curiozitate sau pentru a cauta o placere dulce si suava, decat pentru altceva.
Elementalii au si ei secretele lor, echivalente cu Secretele noastre de Stat, si nu stiu de ce regele este rege si nici sistemul dupa care isi alege el sfetnicii din, randurile grupului. Stiu insa ca multimea le poarta un respect neclintit si ca, in felul lor, pot explica in mii de moduri de ce guvernantii lor ii intrec in grandoare... Insa nu pot explica de unde vin acesti guvernanti.

Se reunesc periodic in adunari, in noptile cu Luna plina, cand formeaza adevarate comisii de lucru, sunt continuu informati despre mersul comunitatii, despre cine a murit si cine s-a nascut si despre orice alta noutate, totul cu un spirit de mare liniste si experienta, ca cineva care realizeaza un rit repetat de milioane de ori.
Desi toti par egali si nu au scoli care sa-i diferentieze, unii sunt totusi mai intelepti decat ceilalti in ceea ce priveste anumite subiecte si se consulta reciproc. Sunt atenti unii cu altii. Se ajuta intre ei. Un om acceptat de ei va fi dus de la unul la altul in incercarea de a i se raspunde la intrebari, insa va trebui sa fie mereu pregatit sa primeasca raspunsuri foarte lente si fragmentare, pe care mai tarziu va trebui sa le aseze intr-o unitate logica, lucru de care Elementalii par a fi incapabili. Omul care a reusit sa patrunda in lumea lor fermecata si s-a imprietenit cu unul dintre ei, ii va fi, in mod automat, stapan, deoarece ei nu cunosc alt tip de relatie decat cea de conducere-obedienta. Sentimentul lor de camaraderie nu este altceva decat colaborarea la indeplinirea anumitor ordine si responsabilitati, drepturi si obligatii. Asadar, ei se vor supune omului, in timp ce acesta, la randul sau, le va respecta natura, neobligandu-i sa faca nimic ce ar fi impotriva obiceiurilor lor si cu care nu ar fi de acord. In aceste cazuri se straduiesc foarte mult sa fie utili, astfel incat ajung sa se materializeze punctual pentru a face, de pilda, sa sune puternic o poarta sau pentru a lovi o mobila, anticipand venirea stapanului lor acasa. Forma de societate pe care o mentin este atat de armonioasa incat, atunci cand unul dintre ei se afla in mod exceptional sub influenta unui om, ceilalti ii preiau muncile neterminate, ajutandu-1 cat pot de mult sa-si indeplineasca cu bine noua sarcina. intr-un fel, toti traiesc o bucurie nevinovata si dulce cand cineva din Regnul Uman, pentru care au o mare admiratie, se comporta bine si respectuos cu unul dintre ei.
Fiecare are un nume prin care este recunoscut, cu toate ca il schimba periodic din motive rituale.

Din raspunsurile lor se deduce ca sunt buni cunoscatori ai tuturor stiintelor naturale, inclusiv ai medicinei si astrologiei. Dar stiinta lor este mostenita si practica si de aceea nu pot sa teoretizeze asupra fenomenelor evidente observate. Iau arta ca atare, in mod natural, le place sa danseze si sa cante la instrumente astrale rustice, sa imbine intre ele vibratii pe care, o data plasmuite in scoarta, frunzele sau radacinile copacilor, noi, oamenii, le recunoastem drept culori.
Vom povesti si despre cateva munci ale altor specii de Elementali.
Religia Elementalilor care locuiesc in padurile de pin este o forma de Naturalism centrata pe cultul Spiritului arborelui care ii adaposteste. Lui ii aduc ofrande de dansuri si de energie astrala si vitala. Desi regele are functia de Mare Preot, toti participa activ la celebrarea cultului, regele-sacerdot fiind privit mai degraba ca un maestru de ceremonii decat ca un intermediar. Exista anumite perioade propice pentru celebrarea cultului, asa cum altele sunt potrivite pentru nastere sau moarte. Din cate stiu eu, o singura primejdie ii aduna pe neasteptate: aparitia, la suprafata Pamantului, a unor Elementali gigantici si monstruosi care locuiesc in adancuri si care ii inghit cu ajutorul fortei de absorbtie a trompei lor; Elementalii pinilor par sa constituie, in cantitati mari, hrana acestor creaturi ale adancurilor. In afara simplei fugi si preveniri, nu am inregistrat mijloace de aparare impotriva amenintarii.
Un arbore nu moare atata vreme cat nu moare radacina sa. Cand se intampla acest lucru, Elementalii lui, slujitori devotati, realizeaza o ceremonie complexa pentru transplantarea Geniului sau Spiritului arborelui - care pe langa continutul sau material, imbraca, in cazul pinilor, o stranie forma inalta, alungita si aproape umanoida - intr-o samanta sau intr-un lastar, intregul popor, ajutat de celelalte popoare elementale din padure, daca exista altele, va contribui la munca istovitoare de a face ca arborele nou sa creasca sanatos si fara boli, raniri sau incendii. Cand ajunge la un anumit numar de ani si capata o forma adulta, il vor transforma in Centru Religios al grupului si ciclul reincepe.

Pe langa totemismul care ar putea parea rigid oamenilor, Elementalii traiesc un sentiment religios superior, constiinta a Ceva care este in acelasi timp Zeul Arborelui, dar si al intregului Univers, pe care si-l reprezinta ca pe un copac imens, plin de stele. Aceasta credinta se apropie, in mod misterios, de Arborele de Lumina intalnit chiar si in Crestinism, Brahmanism sau la cabalistii evrei. Insa evita sa vorbeasca despre El, cultivand o practica mistica si o prudenta care de multe ori le lipseste oamenilor.
Asadar, supravietuire individuala, Societate, Religie si o forma incipienta de Stat se unesc intr-o singura modalitate sau, mai bine zis, intr-un singur sens al vietii, fara ca ei sa aiba o constiinta superioara a nemuririi, dar si fara sa conceapa moartea ca pe ceva definitiv, ci ca pe o expresie in plus a ciclurilor din Natura, implacabile si, in limitele intelegerii lor, imuabile.

Acest articol isi are baza informativa din cartea lui Jorge Angel Livraga Rizzi, Spititele elementale ale naturii.