Simion Lefter Plânge printre ramuri luna,
Noptile-s pustii,
Caci te-ai dus pe totdeauna,
Si n-ai sã mai vii.
Pe cararile umblate
Denoi te-am catat,
Te-au uitat pân-astazi toate,
Si ai tai te-au uitat.
Numai vântul mai suspina,
Dulcele tau cânt,
Peste florile ce-alina,
Tristul tau mormânt.
Ca o lacrima de sânge,
A cazut o stea,
Drum de foc si biruinta
Pentru Garda ta.
Bate vântul peste ape,
Trece timpul greu,
Noi mereu te plângem, frate,
Iar tu dormi mereu.
Într-adevăr, mereu îl plângem! Această durere nu se va poatea stinge niciodată!
RăspundețiȘtergereDiana
O particica din Capitan exista in fiecare patriot adevarat. "Corneliu Codreanu, prezent!"
RăspundețiȘtergere