Exista si zane rele. "Credinta in faptele lor rele era atit de vie, incit pina in secolul al XVII-lea, in biserica din Passy, se facea cite o slujba in fiecare anotimp, pentru ocrotirea tinutului de minia lor." Este pacat, mai adauga Roger de Lafforest, ca nu se mai oficiaza aceste slujbe... tinind cont de calamitatile care s-au abatut ulterior asupra micului sat din vechiul Paris... In Franta, este o traditie foarte bogata in zane locale. In muntii Jura, era o zana speciala, sarpele. In muntii Vosges, "doamnele verzi" sunt nedespartite de lacul Longemer... Dar cele trei zane locale cele mai celebre sunt: Viviane, care domneste asupra padurii Broceliande din Bretania, zana Morgane si zana Melusine, aparatoare -(si stramoasa!) - a unei familii din Poitou, care a fost la putere in Evul Mediu: neamul Lusignan de Luxemburg.
Nu numai "Doamnele Frumoase" sau "Zanele Carabosse" sunt in legatura cu "locurile": pretutindeni in Franta exista spindusi, genii... in Bretania, se credea ca varcolacii locuiau in sirurile megalitice; erau considerati si un fel de genii bune, protectoare ale satelor.
Cred ca spiritele astea malefice sunt cu mult depasite de rautatea unor indivizi de pe meleagurile noastre,si nu numai.Alina
RăspundețiȘtergereCorect, noi alegem de ce parte a baricadei sa fim, suntem diavoli sau Dumnezei(sper ca nu este considerata blasfemie).
RăspundețiȘtergereEu nu o consider o blasfemie,dar sunt si sufienti "scortosi"care iau foc atunci cand aud cate o chestie de genul asta.Alina
RăspundețiȘtergereDesi nu suntem de acord cu ei, trebuie sa le respectam opinia(stiu ca este stereotipic, dar...asta este :D ).
RăspundețiȘtergereAsa e...Alina
RăspundețiȘtergere