Sextil Puscariu

A scris peste 400 de lucrãri de mare valoare stiintificã. A fondat si condus revista "Dacoromania" si a întemeiat "Muzeul Limbii Române" din Cluj. Unul dintre cei mai mari lingvisti ai României. Nãscut la 4 Ianuarie 1872 în Brasov. A fãcut studiile gimnaziale la Brasov, dupã care pleacã pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895-1899), apoi în Franta, la Paris (1899-1901) si Austria, la Viena (1902-1904). Doctor în Filosofie dela Universitatea din Leipzig (1899), Docent privat pentru filologia româneascã la Universitatea din Viena (1904- 1906).
Profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limba si literatura românã timp de zece ani (începand cu anul 1908) si decanul Facultãtii de Filosofie dela Universitatea din Cernãuti în 1918. Comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universitatii din Cluj dupã unirea Transilvaniei, Sextil Puscariu a fost numit primul rector al acesteia în anul 1919, apoi prorector (1920-1921). Membru corespondent al Academiei Române din 1905 si începând cu anul 1914, titular. Reprezentantul României la Institutul international de cooperatie intelectualã de pe lângã Societatea Natiunilor (1922) si membru în Comitetul international de lingvisticã începând cu anul 1936. Din 1926, Profesor de limba si literatura românã la Universitatea din Cluj. A condus revistele "Glasul Bucovinei" din Cernãuti (1918) si "Cultura" (1924). Membru în Senatul Legionar.
Dupã instaurarea fortatã a comunismului în România, scrierile alesului lingvist, istoric literar si de culturã cu o bogatã formatie filosoficã, Sextil Puscariu, au fost în mare parte puse la index, doar câteva lucrãri fãcând exceptie, unele dintre ele plagiate dealtfel cu neobrãzare si revendicate de un întreg colegiu de falsi intelectuali marxisti, cum ar fi "Dictionarul Academiei", tomul I, începând dela litera A si în continuare în ordine alfabeticã pânã la litera L, cuvântul "lojnitã", într'un dictionar numit "al Academiei Republicii Populare Romîne" apãrut la finele anilor '50. Noile capete "revolutionare" (citeste cenzuratoare ale culturii adevãrate) în frunte cu Al. Rosetti (din ordinul cãruia a fost ars manuscrisul poeziei "Doina" de Mihai Eminescu în anul 1949) si Ov. Chromãlniceanu (cunoscut parazitar comunist), douã capete mediocre, taie, spânzurã si adaugã sentinte grele pe seama tuturor scriitorilor români adevãrati, înlãturându-i totalmente din circuitul public.
Anchetat în mai multe rânduri de noii inchizitori comunisti, marele om de culturã Sextil Puscariu se stinge din viatã în ziua de 5 Mai 1948, scutindu-i pe cerberii marxisti de a-l întemnita, în valul masiv de arestãri ale legionarilor din noaptea de 14 spre 15 Mai 1948.