joi, 2 decembrie 2010

Povestea lui Hristoforus


A fost odată un om numit Hristoforus. Omul acesta era foarte bătrân. Încă din copilărie nutrea o dorinţă arzătoare să-l întâlnească pe Dumnezeu şi iată, că într-o seară Dumnezeu i-a spus:
- Hristofor, te aştept mâine înainte de asfinţit de cealaltă parte a văii, pe culmea muntelui.
Omul nostru a pornit la drum cu noaptea în cap, ca să ajungă la timp, la întâlnire. A străbătut pădurea de brazi, cea de arţari, cea de stejari falnici. Soarele se ridica de amiază, când Hristofor a ajuns în fundul văii. Acolo a văzut un căruţaş, care asuda şi gâfâia, tot îndemnându-şi caii şi împingând căruţa. L-a strigat pe Hristoforus:
- Hei, om bun, dă-mi rogu-te o mână de ajutor, nu pot să-mi scot căruţa din râu...
După multe ore, au reuşit s-o urneacă. Lui Hristoforus nu-i mai rămăsese decât un ceas, ca să ajungă la întâlnire. A luat-o la fugă şi a fugit, cât îl ţineau picioarele, urcând muntele. Când, la capătul puterilor, a ajuns pe culme, soarele asfinţise de mai bine de zece minute... Hristoforus a căzut în genunchi şi a început să plângă amar:" Aşadar, n-avea să-L mai vadă, pe Dumnezeu înaite de moarte."
Trist şi abătut a făcut cale întoarsă. Ajungănd la râul, unde îl ajutase pe căruţaş, iată, că-l cheamă un copil.
- Hei, om bun, vrei să mă iei pe umăr şi să mă treci apa? Sunt mic şi nu ştiu să înot. M-aş putea îneca, dacă nu mă ajuţi!
Fără să spună un cuvănt, Hristoforus l-a urcat pe umeri şi a intrat în apă. În mijlocul vadului copilul devenise foarte greu şi apele porniseră a se umfla. Cu ultimile puteri, Hristoforus ajunge la mal. Atunci copilul i-a spus:
- Eu sunt Hristos, fiul căruţaşului, pe care l-ai ajutat...
Căruţaşul! Aşadar Dumnezeu ajunsese înaintea lui la întâlnire...

3 comentarii:

  1. ..e mereu cu noi,sa nu uitam! ghizela

    RăspundețiȘtergere
  2. Va puteti imagina daca el ar face greseala noastra monumentala de a-L uita uneori?

    RăspundețiȘtergere