de Radu Gyr
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru o lopată de rumenă pâine,
Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
Ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
Pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,
Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane
O claie de zari şi-o căciulă de stele,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
Şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
Şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
Pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
Pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
unde e Gheorghe? unde e Ion?cind suntem potopiti de Salam,Vijelie,Minune,Ciumac,...cam greu!!!!ghizela
RăspundețiȘtergereLa care se adauga Stralucirea,Mercedesa etc. Cred ca Ion si Gheorghe se zvarcolesc acum in mormant.Alina
RăspundețiȘtergereTotusi cea mai mare parte a romanilor si-au pastrat "demnitatea numelui", deci, ca sa si glumim, mai are cine sa se ridice.
RăspundețiȘtergere