Regimul vegetarian si beneficiile lui

Cele Cinci Precepte in metoda Quan Yin

1. Abtine-te sa iei viata fiintelor însufletite.
2. Abtine-te sa spui ceea ce nu este adevarat.
3. Abtine-te sa iei ce nu ti s-a oferit.
4. Abtine-te de la un comportament sexual gresit.
5. Abtine-te sa folosesti intoxicanti. Presupune evitarea tuturor “otravurilor” de orice fel, precum alcoolul, drogurile, tutunul, jocurile de noroc, etc.


Beneficiile regimului vegetarian
Angajamentul de a tine toata viata un regim vegetarian sau lacto-vegetarian este o conditie necesara pentru a primi initierea în Metoda Quan Yin. Alimentele provenite din plante si produsele lactate sunt permise în acest regim, dar orice alt produs provenit din surse animaliere, sunt interzise. Sunt multe motive pentru aceasta, dar cel mai important vine de la Primul Precept, care ne spune sa ne abtinem sa luam viata fiintelor însufletite sau „Abtine-te sa ucizi”.

A nu ucide sau a nu rani creaturile din jurul nostru este evident în folosul lor. Mai putin evident este faptul ca a ne abtine de a rani pe cineva este în egala masura si în avantajul nostru. De ce? Din cauza legii karmei: „Ce semeni, aceea vei culege”. Când ucizi sau îi faci pe altii sa ucida pentru a-ti satisface pofta pentru carne, îti creezi datorii karmice, si aceste datorii trebuie platite la urma urmei.

Prin urmare, în adevaratul sens, a pastra o dieta vegetariana este un dar pe care ni-l oferim noi singuri. Ne vom simti mai bine, calitatea vietii noastre se va îmbunatati pe masura ce greutatea datoriei karmice se va diminua, si ni se ofera accesul spre noile realitati subtile si divine ale experientei noastre launtrice. Se merita pe deplin pretul mic pe care îl platiti! Argumentele spirituale împotriva mâncatului carnii sunt convingatoare pentru unii oameni, dar exista si alte motive evidente pentru a fi vegetarian. Toate îsi au originea în felul firesc de a trai, ele sunt în legatura cu sanatatea noastra si modul de alimentatie, ecologia si mediul, etica si suferinta animalelor, foametea din lume.

Sanatatea si alimentatia

Studiile facute asupra evolutiei speciei umane ne arata ca stramosii nostri au fost vegetarieni de la natura. Structura corpului uman nu este potrivita pentru mâncatul carnii.

Acest lucru a fost demonstrat de Dr. G. S. Huntingen de la Universitatea Columbia, în lucrarea sa de anatomie comparata. El a aratat ca toate carnivorele au intestinul mic si mare mai scurt, intestinul lor gros fiind drept si neted. În contrast, animalele vegetariene au ambele intestine – subtire si gros – mai lungi. Din cauza continutului scazut în fibre si din cauza densitatii mari de proteine din carne, intestinele nu au nevoie de mult timp pentru absorbtia hranei, prin urmare, intestinele carnivorelor sunt mai scurte decât cele ale ierbivorelor.

Si la oameni – asemenea tuturor animalelor ce se hranesc cu plante – intestinul subtire si cel gros sunt lungi. Împreuna, intestinele noastre au aproximativ opt metri si jumatate lungime. Intestinul subtire este îndoit de mai multe ori, iar peretii sunt încretiti. Pentru ca intestinele noastre sunt mai lungi decât cele ale carnivorelor, carnea pe care o mâncam sta în intestinele noastre un timp mult mai lung.

Drept consecinta, în aceasta perioada de timp carnea începe sa putrezeasca si sa creeze toxine. Aceste toxine se presupun a fi cauza cancerului de colon, de asemenea, ele sporesc efortul ficatului, care are functia de a elimina toxinele. Aceasta poate declansa ciroze sau chiar cancerul hepatic.

Carnea contine multe proteine urokinazice si uree, care îngreuneaza activitatea rinichilor si le poate distruge functia. În fiecare kg de carne sunt 14 grame de proteine urokinazice. Daca punem celule vii în proteine urokinazice lichide, functia lor metabolica s-ar degenera. Mai mult, carnea nu contine fibre dietetice sau celuloza si prin urmare poate duce foarte usor la constipatie. Dupa cum se stie, constipatia poate cauza cancerul rectal sau hemoroizi.

Colesterolul si grasimile saturate din carne creeaza, de asemenea, boli cardiovasculare. În Statele Unite ale Americii si acum în Formosa, bolile cardiovasculare sunt cauza numarul unu a mortalitatii.
Cancerul se situeaza pe locul al doilea în cauza mortii. Experimentele arata ca fierberea si prajirea carnii creeaza o substanta chimica (methylcholantherenul), care este un carcinogen puternic. Soarecii carora li s-a administrat aceasta substanta chimica au facut cancer cum ar fi tumori ale oaselor, cancerul sângelui, cancer de stomac, etc.

Cercetarile au aratat ca puii de soareci hraniti de femele soarece care au cancer de sân, vor face si ei cancer. Când celulele canceroase umane sunt injectate în animale, si ele dezvolta cancerul. Prin urmare, carnea pe care o mâncam zilnic, daca provine de la animale care initial au astfel de boli, si noi o punem în corpul nostru, atunci este o sansa foarte mare ca si noi sa ne îmbolnavim de bolile respective.
Majoritatea oamenilor presupun ca la ora actuala, carnea este curata si sanatoasa fiindca se fac inspectii la toate macelariile. În realitate, numarul vitelor, porcinelor sau al pasarilor sacrificate zilnic este mult prea mare pentru a putea fi examinate în parte.
Este foarte dificil ca fiecare bucata de carne sa fie analizata daca are cancer sau nu, sa nu mai vorbim de examinarea fiecarui animal în parte.

La ora actuala, în industria carnii, daca este o problema cu capul animalului, atunci capul este îndepartat, daca piciorul este bolnav, atunci este îndepartat. Numai partea bolnava este înlaturata, iar restul este pus la vânzare.
Dr. J. H. Kellogg, un vegetarian faimos, a spus: „Când mâncam hrana vegetariana, nu trebuie sa ne mai facem griji din cauza carei boli i s-a tras moartea. Si asta îti face masa mai placuta!”
Mai sunt si alte motive de îngrijorare. Antibioticele, ca si alte droguri, incluzând steroizii si hormonii de crestere, fie ca sunt puse în hrana animalelor sau sunt injectate direct în animale. A fost deja publicat faptul ca oamenii care manânca aceste animale absorb si aceste substante în corpul lor.

Exista astfel posibilitatea ca antibioticele din carnea animalelor sa diminueze eficienta antibioticelor folositoare omului.
Sunt si oameni care considera ca regimul vegetarian nu este suficient de hranitor. Un expert în chirurgie, american, Dr. Miller, a practicat medicina în Formosa timp de 40 de ani. El a înfiintat un spital unde toate mâncarurile sunt vegetariene, atât pentru pacienti, cât si pentru cei care lucreaza în spital. El a spus: „Soarecele este un animal care se poate hrani atât cu hrana vegetariana cât si nevegetariana. Daca se face un experiment pe doi soareci, unul fiind hranit doar cu vegetale, iar celalalt doar cu carne, vom observa ca amândoi cresc si se dezvolta la fel, însa cel vegetarian va trai mai mult si va avea o rezistenta mai mare la boli. Daca cei doi soareci se îmbolnavesc, cel vegetarian se va însanatosi mai repede”.

Doctorul a adaugat: „Medicina pe care ne-o ofera azi stiinta moderna s-a îmbunatatit considerabil, dar ea nu face decât sa trateze boala. Hrana este totusi cea care ne sustine sanatatea”.
Apoi arata ca: „Mâncarea din plante este o sursa nutritiva mai directa decât carnea. Oamenii manânca animale, dar acestea la rândul lor se hranesc cu plante.
Majoritatea animalelor au o viata scurta si sufera de aproape toate bolile întâlnite si la oameni. Este foarte probabil deci, ca bolile omului sa provina din carnea animalelor bolnave pe care o manânca. Prin urmare, de ce n-ar lua omul hrana direct din plante?” Dr. Miller ne sugereaza ca noi nu avem nevoie decât de cereale, pastaioase si legume, ca sa luam toate substantele nutritive de care avem nevoie pentru a ne mentine sanatosi.

Majoritatea oamenilor cred ca proteinele animale sunt superioare celor de origine vegetala, deoarece primele sunt considerate a fi proteine complete, iar celelalte incomplete. Adevarul este ca unele proteine din plante sunt complete, iar prin combinarea judicioasa a alimentelor se pot crea proteine complete din câteva surse de proteine incomplete.
În martie 1988, Asociatia Americana pentru Dieta dadea urmatorul comunicat: „Opinia ADA este ca regimurile vegetariene sunt sanatoase si suficient de hranitoare, daca sunt planificate în mod corespunzator.”

Exista credinta falsa ca cei ce se hranesc cu carne sunt mai puternici decât cei vegetarieni. Însa, experimentul facut de profesorul Irving Fisher de la Universitatea Yale, pe 32 de vegetarieni si 15 mâncatori de carne, arata ca vegetarienii sunt mai rezistenti decât cei care consuma carne.
Participantilor li s-a cerut sa stea cu mâna întinsa cât mai mult posibil. Rezultatul testului a fost cât se poate de clar. Dintre cei 15 consumatori de carne, doar doi au rezistat cu mâinile întinse între 15 si 30 de minute; dintre cei 32 de vegetarieni, 22 de persoane au rezistat cu mâinile întinse între 15 si 30 de minute, 15 persoane peste 30 de minute, 9 persoane peste o ora, 4 persoane peste 2 ore, iar unul din vegetarieni si-a tinut mâinile întinse mai multe de 3 ore.

Multi alergatori pe distanta lunga pastreaza un regim vegetarian înainte de competitii. Dr. Barbara More, o experta în terapia vegetariana, a terminat cursa de 110 mile în 27 de ore si 30 de minute. În vârsta de 56 de ani, ea a batut toate recordurile atletilor tineri: „Vreau sa fiu un exemplu si sa demonstrez ca aceia care pastreaza un regim în întregime vegetarian vor avea un corp puternic, o minte limpede si o viata curata.”
Au vegetarienii destule proteine în hrana lor? Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca 4,5% din caloriile zilnice sa fie derivate din proteine. Dar 17% din caloriile grâului sunt proteine, broccoli contine 45%, iar orezul 8%.
Este oarte usor sa avem un regim bogat în proteine, fara sa mâncam carne. Beneficiind si de avantajul de a ne feri de bolile cauzate de dietele bogate în grasimi – ca de exemplu bolile de inima si cancerul - regimul vegetarian este de departe alternativa cea mai buna.

Relatia dintre consumul exagerat de carne sau alte produse animale bogate în grasimi si bolile de inima, cancerul de sân, cancerul de colon sau infarct, a fost deja dovedita.
Sunt însa alte boli care pot fi prevenite si câteodata chiar vindecate printr-un regim vegetarian scazut în grasimi: litiaza renala, cancerul de prostata, diabetul, ulcerul peptic, litiaza biliara, artrite, gingivita, acnea, cancerul pancreasului sau cel al stomacului, hipoglicemia, constipatia, diverticuloza, hipertensiunea, osteoporoza, cancerul ovarian, hemoroizii, obezitatea, astma.
În afara fumatului, nu mai exista nici un alt factor cu un risc asa de mare pentru sanatatea omului cum este consumul de carne.

Lev Tolstoi spunea: „ Atâta timp cât vor exista abatoare, vor fi si câmpuri de lupta. Regimul vegetarian este cel mai bun test pentru umanitarism.” Desi majoritatea dintre noi nu încurajam omorul, ne-am format deprinderea -sustinuta de societate- de a mânca cu regularitate carne, fara constiinta suferintelor la care sunt supuse aceste animale pe care le mâncam.