Pădurea Baciu – Poartă spre lumi paralele, sau aerodrom pentru extratereştri ?

Zona pădurii Baciu a devenit cunoscută publicului larg odată cu primele cercetări sistematice ale fenomenelor de pe teritoriul ei, demarate în anul 1968. Localnicii se fereau să intre în pădure, ocolind-o ca pe un loc rău şi nesigur. Toţi cei care intraseră printre copacii pădurii ştiau că odată ajunşi acolo, toate spaimele subconştientului începeau să iasă la iveală, oamenii fiind cuprinşi de stări bruşte şi inexplicabile de anxietate, nelinişte şi ed sentimentul că sunt în permanenţă priviţi de pretutindeni, dindărătul trunchiurilor arborilor. Foşnetul frunzelor sună nefiresc, rezonant, şi mici luminiţe se ivesc spontan din spatele frunzişului, aidoma unor perechi de ochi care însoţesc pe temerarul intrus. Localnicii mai susţin că lacul din zona pădurii ar fi format deasupra unui cimitir. Nu lipsesc din peisajul folclorului pădurii nici poveştile despre vizitele unor fiinţe din alte lumi…

Sătenii care mai intrau ocazional în pădure să culeagă ciuperci sau să adune vreascuri relatau mereu despre stările subite de greaţă, dureri de cap, nelinişte care îi cuprindeau subit. Unii se alegeau şi cu arsuri apărute brusc pe piele… Mult timp, localnicii ocoleau orice discuţie legată de pădurea Baciu, ca şi cum simpla vorbă ar fi putut chema spiritele necurate care, potrivit credinţei lor, ar fi sălăşluit prin partea locului… Toţi cei care vor fi fost vreodată prin aceste locuri sunt de acord că pădurea Baciu are un spirit al ei, un spirit care trebuie respectat şi care nu trebuie provocat sau invadat abuziv. Este un loc imprevizibil, care poate să uimească, dar poate să şi sperie. Este o provocare din care insul poate învăţa, dar este una care nu trebuie luată lesne. Mulţi care au fost acolo povestesc despre o chemare neomenească, ce încă îi atrage către pădurea Baciu.

Biologul român Alexandru Sift (1936 – 1990) a fost primul cercetător curajos care a investigat sistematic ansamblul fenomenelor care se petreceau pe teritoriul pădurii Baciu. În anii 50, el a desfăşurat o observare atentă şi susţinută a tuturor evenimentelor stranii care îi însoţeau deplasările prin pădure. Astfel, el a remarcat umbre ciudate care păreau să-l însoţească de fiecare dată când mergea prin pădure; profesorul Sift le-a fotografiat, şi nu mică i-a fost surpriza când, la developarea filmelor, a observat pe lângă acele „umbre” mai multe forme, lumini sau siluete umanoide, invizibile ochiului uman. După 1960, mai mulţi cercetători români au fost atraşi de explorarea pădurii Baciu, iar mărturiile despre fenomene stranii s-au înmulţit.

Este celebră relatarea tehnicianului militar Emil Barnea, care pe data de 18 august 1968 s-a decis să petreacă un sfârşit de săptămână în pădure, alături de câţiva prieteni. În preajma orei 13.00, pe când căuta lemne de foc, Barnea s-a auzit strigat de prieteni, şi revenind în poiana unde campaseră, a apucat să vadă ceea ce părea a fi un OZN care survola pădurea la mică altitudine. Aparatul de zbor – pentru că nu părea nicicum să fie un fenomen natural – era perfect silenţios. El a început să strălucească brusc, a efectuat o manevră de răsturnare şi a accelerat rapid într-o direcţie oblică. Emil Barnea a reuşit să prindă trei cadre fotografice cu acel obiect zburător. Mai târziu, aceste imagini au fost considerate de specialiştii internaţionali care studiază fenomenul OZN drept „cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat în România şi fără îndoială, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodată în lume”.

Fotografiile respective, cotate de ufologi români de prestigiu precum Florin Gheorghiţă şi Ion Hobana ca fiind autentice şi de foarte bună calitate, au fost preluate de agenţia de ştiri Agerpres şi aduse la cunoştinţa publicului internaţional. În anul 1977, profesorul C.S.Vonkeviziczky le-a prezentat la Congresul Internaţional de Ufologie de la Acapulco. În scurt timp, pădurea Baciu a început să fie vizitată de echipe întregi de cercetători din Germania, Franţa, Ungaria şi Statele Unite, care au adus noi mărturii privind fenomenele stranii proprii acelei zone.

Cu toţii au consemnat faptul că, odată ce pătrunzi în pădure, eşti cuprins de senzaţia persistentă că cineva te priveşte, că în spatele fiecărui copac se ascund fiinţe care te supraveghează atent, în tăcere. Structuri materiale sau cvasi-materiale apar în faţa ochilor călătorilor – fie ei cercetători sau oameni veniţi în scop turistic – în miezul zilei sau noaptea, ele putând fi surprinse pe pelicula fotografică sau filmate. Unele sunt invizibile ochiului uman. Unii cercetători şi esoterişti consideră că acestea ar putea fi reprezentări ale fiinţelor care populează lumi paralele cu lumea terestră. Apoi se pot înregistra: anomalii magnetice, fluctuaţii de câmp electromagnetic, infrasunete…
Cele mai şocante sun apariţiile unor urme care se materializează brusc în faţa ochilor exploratorilor, pe pământ, pe iarbă sau chiar pe zăpadă. Vegetaţia este şi ea afectată de aceste fenomene stranii, prezentând forme de deshidratare, arsuri sau necroze ale tulpinilor sau frunzelor. Oamenii care trec accidental prin dreptul acestor „zone active” (considerate de iniţiaţi ca fiind adevărate porţi de trecere în alte planuri) se pomenesc cu arsuri de piele, roşeaţă, iritaţii, dureri de cap, senzaţie pregnantă de sete, anxietate, stări de leşin.

Cele mai spectaculoase apariţii sunt cele care se materializează subit pe cerul de deasupra pădurii. Ele pot fi corpuri geometrice complexe de tip piramide, sfere, cilindri, conuri sau cuburi, aflate în zbor. Există sute de mărturii filmate despre asemenea obiecte zburătoare stranii. De altfel, pelicula fotografică mai scoate la iveală, pe lângă imaginile surprinse cu ochiul liber, şi unele manifestări invizibile, ale unor obiecte de diferite forme care evoluează în aer sau la sol. Nicăieri în lume nu există, conform părerilor celor avizaţi, vreo altă zonă cu o asemenea concentraţie de fenomene stranii şi de manifestări de tip OZN.

Diverse forme umanoide au fost observate pe fotografii, ele fiind cvasi-invizibile privirii umane. Pare că aceste fiinţe pândesc din umbra arborilor pe temerarii care se aventurează să treacă prin pădure. Mulţi turişti care făceau poze de familie au căzut prada groazei când le-au developat si au observat ca nu erau singuri în pădure, zeci de capete înghesuindu-se uneori in fotografii. Pentru un plus de macabru, au fost identificate in fotografii inclusiv figuri ale unor persoane decedate…Un alt aspect care merita menţionat, este cel legat de stările tranzitorii între radiaţiile gama şi beta, amplificate de distorsiunile magnetice asociate deseori cu apariţia unor siluete umanoide translucide, de culoare albă.

În anul 1993, cercetătorul Adrian Pătruţ a identificat în pădurea Baciu o zonă aparte pe care a denumit-o “Punctul 3 social activ”. Zona cu pricina pare a fi centrul de maximă activitate pentru fenomenele paranormale observate în inima Ardealului. Cercetările de până în prezent au dus la stabilirea următoarelor concluzii :
• Fenomenele din pădurea Baciu sunt în mod general discrete, dar continue în timp.
• Pădurea în sine oferă mai multe date cercetătorilor decât amatorilor de spiritism.
• Fenomenele sunt în mod clar evidente, fiind necontestate chiar şi de cei mai sceptici oameni de ştiinţă.
• Se pare că există o legătură între prezenţa în pădure a persoanelor cu capacitate de medium şi apariţia fenomenelor misterioase.

Conform materialelor strânse de Adrian Pătruţ în zeci de ani de observaţii, apariţiile fac parte dintr-un spectru larg al manifestărilor paranormale, ceea ce face dificilă încadrarea lor într-un singur subtip sau capitol al fenomenologiei necunoscutului.

În opinia celor mai mulţi specialişti în studiul fenomenelor parapsihologice, pădurea Baciu reprezintă o „poartă” interdimensională prin care entităţile, fie aceste fiinţe din alte lumi paralele sau spirite ale defuncţilor sau celor încă nenăscuţi, pot avea acces parţial la dimensiunea fizică a pământului. Iniţiaţii în ocultism susţin că pădurea ar fi un portal între planul astral şi cel material – teluric, o zonă „de tranziţie” în care spiritele unor fiinţe se pot menţine o perioadă de timp…

Fenomenele înregistrate în pădurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care conţin zone cu fenomene asemănătoare, cuprinde şi Deşertul Mojave şi Golful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, pădurea Baciu este considerată de toţi specialiştii drept cel mai important areal al manifestării fenomenelor parapsihologice de pe întreaga planetă.