Cocosatul

Vertical, e o noţiune, cam abstractă unii zic
Parcă ar fi din geometrie, dar nu-i bună de nimic
Cic-au aplicat-o unii de-au sfârşit-o tare prost
Alţii încă încearcă astăzi să arate c-are un rost.
Pentru aşa-ndrăzneală însă, zice-se că eşti un prost
Că n-ai învăţat nimic dintre toate câte-au fost
Demonstrat fiind de veacuri că nu-i bună de urmat.
Înclinat, curbat sau strâmb, cocoşat şi lăudat
Precum chiar zicala spune, este constatat
Că dintotdeauna sabia, nu taie capul plecat.


Linguşind pe zeii zilei crezi c-ajungi în tagma lor
De la masa cea bogată să primeşti câte-un oscior ?
Râzi domol gândind în sine, poate-mi dă ciolanul tot
De le susur în ureche ce spun unii şi ce pot,
Zadarnic visezi ciolanul, carnea e doar pentru ei
Oasele, şorici şi zgârciuri ale tale-s dacă vrei.
Vinzi prietenul, vecinul, soră, frate, tot ce poţi
Pentru o mică avansare preţ de încă şase zloţi,
Ca să fii mai sus măcar cu-n deget peste toţi
Nu te dai în lături nici să-i scuipi pe morţi
Striveşti tot în cale-ţi pentr-un ţel meschin
Chiar de laşi în urma-ţi, jale doar şi chin.
Vine însă o vreme când vei regreta
Din sufletu-ţi pustiul să îl umpli ai vrea,
Prea târziu bătrâne au nu şti că eşti mort ?
Gol sărac la suflet, n-ai decât un ort,
Învăţa-vei oare cum să fii bogat
În veac iubind pe ceilalţi necondiţionat ?