vineri, 3 februarie 2012
joi, 2 februarie 2012
Aurul dacic a provocat prima criză mondială
Aurul dacic furat de împăratul Traian după războaiele dacice a generat în Imperiul roman un mare dezechilibru financiar.
În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, romanii se bucurau de o pradă de război impresionantă, 165,5 tone de aur şi 331 de argint, fără să ştie că fericirea avea să fie de scurtă durată. Cantitatea imensă de metal preţios avea să ducă la prăbuşirea preţului aurului.
Tema este descrisă pe larg în lucrarea “Geologia economică a aurului”, scoasă pe piaţă de un colectiv condus de prof. dr. Gheorghe C. Popescu.
Descoperirile arheologice au arătat că cele mai vechi bijuterii de aur descoperite până acum în lume provin din Balcani, în arealul fostelor neamuri tracice. În apropierea oraşului Varna, din Bulgaria, a fost descoperit un tezaur vechi de 6.500 de ani. La Moigrad, judeţul Sălaj, România, a fost descoperit un idol de aur vechi de 5.500 de ani.
Populaţiile balcanice, în general, şi cele de pe teritoriul ţării noastre, în special, au fost mai mereu menţionate în antichitate ca iubitoare de aur. Tracii, aliaţi ai troienilor, erau toţi îmbrăcaţi în aur, aveau chiar şi arme din aur, precum zeii, după cum pomeneşte Homer în Iliada. Aşa se obişnuia în acea perioadă. Acesta a fost şi motivul pentru care troienii au luat bătaie de la greci, care aveau arme din bronz, mult mai dure, mai rezistente decât cele din aur. Aşa a căzut Troia.
Despre neamul tracic al agatârşilor, din Transilvania secolului VI î.H., Herodot spune că erau fiii lui Heracles, mari iubitori de aur şi de muzică. Bogăţia în aur le-a mai jucat o festă tracilor, de data aceasta ramurii nordice, adică dacilor. În plină “foame de bani”, împăratul Traian atacă Dacia şi o cucereşte în 6 ani, pentru a o jefui de aur. Înfrângerea regelui Decebal şi cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în anul 106, a însemnat aducerea la Roma a unei prăzi de război inimaginabile chiar şi pentru zilele noastre.
Conform istoricului Dio Cassius, dar şi medicului personal al împăratului, Criton, legiunile romane au adus din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. Afluxul de metal nobil a dus însă la prima prăbuşire a preţului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preţios scăzând vertiginos, cu aproape o zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele două metale.
A fost vorba de prima inflaţie mondială, o formă de criză economică, ce a avut loc cu 2.000 de ani în urmă.
Bogăţia imensă căzută în mâinile sale i-a permis lui Traian să refacă vistieria imperiului condus de el. Mai mult decât atât, împăratul a luat măsuri nemaiîntâlnite până atunci: a organizat, timp de 123 de zile, adică aproape patru luni, jocuri şi lupte în care au fost angrenaţi 10.000 de gladiatori, a suprimat toate datoriile, a scutit toţi contribuabilii de impozitul pe un an întreg, a dăruit fiecărui cap de familie romană câte 650 de dinari (o sumă ce echivala cu preţul câtorva sclavi buni). În plus, a mutat un deal întreg, pe locul acestuia fiind ridicată faimoasa Columnă a lui Traian, a construit numeroase edificii şi monumente şi a secat mlaştinile din jurul capitalei imperiale.
http://dacmandru.blogspot.com/
În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, romanii se bucurau de o pradă de război impresionantă, 165,5 tone de aur şi 331 de argint, fără să ştie că fericirea avea să fie de scurtă durată. Cantitatea imensă de metal preţios avea să ducă la prăbuşirea preţului aurului.
Tema este descrisă pe larg în lucrarea “Geologia economică a aurului”, scoasă pe piaţă de un colectiv condus de prof. dr. Gheorghe C. Popescu.
Descoperirile arheologice au arătat că cele mai vechi bijuterii de aur descoperite până acum în lume provin din Balcani, în arealul fostelor neamuri tracice. În apropierea oraşului Varna, din Bulgaria, a fost descoperit un tezaur vechi de 6.500 de ani. La Moigrad, judeţul Sălaj, România, a fost descoperit un idol de aur vechi de 5.500 de ani.
Populaţiile balcanice, în general, şi cele de pe teritoriul ţării noastre, în special, au fost mai mereu menţionate în antichitate ca iubitoare de aur. Tracii, aliaţi ai troienilor, erau toţi îmbrăcaţi în aur, aveau chiar şi arme din aur, precum zeii, după cum pomeneşte Homer în Iliada. Aşa se obişnuia în acea perioadă. Acesta a fost şi motivul pentru care troienii au luat bătaie de la greci, care aveau arme din bronz, mult mai dure, mai rezistente decât cele din aur. Aşa a căzut Troia.
Despre neamul tracic al agatârşilor, din Transilvania secolului VI î.H., Herodot spune că erau fiii lui Heracles, mari iubitori de aur şi de muzică. Bogăţia în aur le-a mai jucat o festă tracilor, de data aceasta ramurii nordice, adică dacilor. În plină “foame de bani”, împăratul Traian atacă Dacia şi o cucereşte în 6 ani, pentru a o jefui de aur. Înfrângerea regelui Decebal şi cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în anul 106, a însemnat aducerea la Roma a unei prăzi de război inimaginabile chiar şi pentru zilele noastre.
Conform istoricului Dio Cassius, dar şi medicului personal al împăratului, Criton, legiunile romane au adus din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. Afluxul de metal nobil a dus însă la prima prăbuşire a preţului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preţios scăzând vertiginos, cu aproape o zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele două metale.
A fost vorba de prima inflaţie mondială, o formă de criză economică, ce a avut loc cu 2.000 de ani în urmă.
Bogăţia imensă căzută în mâinile sale i-a permis lui Traian să refacă vistieria imperiului condus de el. Mai mult decât atât, împăratul a luat măsuri nemaiîntâlnite până atunci: a organizat, timp de 123 de zile, adică aproape patru luni, jocuri şi lupte în care au fost angrenaţi 10.000 de gladiatori, a suprimat toate datoriile, a scutit toţi contribuabilii de impozitul pe un an întreg, a dăruit fiecărui cap de familie romană câte 650 de dinari (o sumă ce echivala cu preţul câtorva sclavi buni). În plus, a mutat un deal întreg, pe locul acestuia fiind ridicată faimoasa Columnă a lui Traian, a construit numeroase edificii şi monumente şi a secat mlaştinile din jurul capitalei imperiale.
http://dacmandru.blogspot.com/
miercuri, 1 februarie 2012
Oamenii de ştiinţă au descoperit ciclurile lui Brahma. Universul e repetabil
Recent, cercetătorii au descoperit ceea ce brahmanii spuneau mai demult. Adică, ciclurile lui Brahma. Conform Vedelor, zeul Brahma, stăpînul Universului, doarme 12.000 de ani divini şi este treaz 36.000 de ani divini. Deci, cu un ciclu total de 48.000 de ani divini. Aşa cum arată Linga Purana, scriere în care găsim calcule precise ale duratelor diferitelor cicluri, "viaţa lui Brahma (sau viaţa Universului) este divizată în 1.000 de cicluri numite Maha-Yuga, sau Marele An. Maha-Yuga, în timpul căruia apare şi dispare specia umană este divizat în puţin mai mult de 71 de cicluri de 14 Manvantara (aprox. 1.000). Manvantara este ciclul unui Manu, cel care naşte şi guvernează o umanitate".
Spaţiul şi timpul nu au început odată cu Big Bang-ul, iar Universul are o existenţă ciclică "măsurată" într-o serie de mai multe epoci. Aceasta este descoperirea senzaţională pe care a făcut-o publică zilele acestea un cercetător de la Universitatea Oxford. Fizicianul Roger Penrose spune că datele colectate de Sonda NASA, "Wilkinson Map Anisotropy Probe" (WMAP), susţin teoria sa conform căreia există o ciclitate cosmologică, ceea ce reprezintă, de fapt, o idee revoluţionară şi controversată faţă de ceea ce se ştia pînă acum. În teoria clasică, Universul s-a format pornind de la un punct cu densitate infinită, cunoscut sub numele de Big Bang, acum 13,7 miliarde de ani, s-a extins rapid într-o fracţiune de secundă, pentru ca mai apoi, să se extindă şi mai mult, dar într-un ritm mult mai lent, timp în care stelele, planetele şi ulterior au apărut oamenii. Această extindere se presupune că, în acest moment, este accelerată şi se estimează rezultatul unui univers rece şi uniform. Ceea ce susţine acum Roger Penrose este că acest Big Bang nu reprezintă momentul formării spaţiului şi timpului, ci este doar un eveniment dintr-o serie de mai multe, fiecare dintre Big Bang-uri fiind, de fapt, începutul unei noi ere în istoria Universului. Ideea centrală în noua teorie este că într-un viitor îndepărtat, actualul Univers va redeveni acelaşi ca la Big Bang. Penrose susţine că la momentul respectiv forma sau geometria Universului va fi netedă, în contrast cu cea actuală, crestată. Aceasta continuitate a formei, spune cercetătorul, va permite tranziţia de la sfîrşitul prezentei ere, atunci cînd Universul va atinge o dimensiune infinită, către începutul alteia. Tranziţia va fi lentă, din cauza găurilor negre care distrug toată informaţia pe care o "înghit", se evaporează pe măsura ce Unversul se extinde şi, prin urmare, distrug entropia, continuitatea din Univers. Penrose se bazează în teoria sa, pe dovezi culese de Sonda NASA, WMAP, despre radiaţiile cosmice de fond de microunde, CMB, adică cele care au stat la baza formării Universului. Dovezile au fost obţinute de cercetătorul Vahe Gurzadyan de la Institutul de Fizică de la Erevan, Armenia.
După 7 ani de studii, s-a ajuns la concluzia că datele NASA dovedesc existenţa unor cercuri concentrice, adică regiuni în care forţa radiaţiilor de microunde este mai mică decît în alte zone. De aici, ideea că ciclicităţii producerii mai multor fenomene de tipul Big Bang. Aşadar, au fost mai multe cicluri de dezvoltare a umanităţii, iar populaţia Planetei în memoria colectivă a trăit de mai multe ori, exact aşa cum se spune în religia brahmanică. De aici şi senzatia de deja vu.
Spaţiul şi timpul nu au început odată cu Big Bang-ul, iar Universul are o existenţă ciclică "măsurată" într-o serie de mai multe epoci. Aceasta este descoperirea senzaţională pe care a făcut-o publică zilele acestea un cercetător de la Universitatea Oxford. Fizicianul Roger Penrose spune că datele colectate de Sonda NASA, "Wilkinson Map Anisotropy Probe" (WMAP), susţin teoria sa conform căreia există o ciclitate cosmologică, ceea ce reprezintă, de fapt, o idee revoluţionară şi controversată faţă de ceea ce se ştia pînă acum. În teoria clasică, Universul s-a format pornind de la un punct cu densitate infinită, cunoscut sub numele de Big Bang, acum 13,7 miliarde de ani, s-a extins rapid într-o fracţiune de secundă, pentru ca mai apoi, să se extindă şi mai mult, dar într-un ritm mult mai lent, timp în care stelele, planetele şi ulterior au apărut oamenii. Această extindere se presupune că, în acest moment, este accelerată şi se estimează rezultatul unui univers rece şi uniform. Ceea ce susţine acum Roger Penrose este că acest Big Bang nu reprezintă momentul formării spaţiului şi timpului, ci este doar un eveniment dintr-o serie de mai multe, fiecare dintre Big Bang-uri fiind, de fapt, începutul unei noi ere în istoria Universului. Ideea centrală în noua teorie este că într-un viitor îndepărtat, actualul Univers va redeveni acelaşi ca la Big Bang. Penrose susţine că la momentul respectiv forma sau geometria Universului va fi netedă, în contrast cu cea actuală, crestată. Aceasta continuitate a formei, spune cercetătorul, va permite tranziţia de la sfîrşitul prezentei ere, atunci cînd Universul va atinge o dimensiune infinită, către începutul alteia. Tranziţia va fi lentă, din cauza găurilor negre care distrug toată informaţia pe care o "înghit", se evaporează pe măsura ce Unversul se extinde şi, prin urmare, distrug entropia, continuitatea din Univers. Penrose se bazează în teoria sa, pe dovezi culese de Sonda NASA, WMAP, despre radiaţiile cosmice de fond de microunde, CMB, adică cele care au stat la baza formării Universului. Dovezile au fost obţinute de cercetătorul Vahe Gurzadyan de la Institutul de Fizică de la Erevan, Armenia.
După 7 ani de studii, s-a ajuns la concluzia că datele NASA dovedesc existenţa unor cercuri concentrice, adică regiuni în care forţa radiaţiilor de microunde este mai mică decît în alte zone. De aici, ideea că ciclicităţii producerii mai multor fenomene de tipul Big Bang. Aşadar, au fost mai multe cicluri de dezvoltare a umanităţii, iar populaţia Planetei în memoria colectivă a trăit de mai multe ori, exact aşa cum se spune în religia brahmanică. De aici şi senzatia de deja vu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)