In epoca preistorica mierea a fost singura substanta dulce concentrata folosita pe scara larga in alimentatie iar din cercetarile arheologice hidromelul (miedul,vinul de miere) a fost prima bautura alcoolica fermentata cu mult inaintea bauturilor obtinute din fructele pomilor fructiferi,vita de vie si cereale.
Prepararea si folosirea hidromelului este amintita si in scrierile antice geto-dace, celto-germanice, balto-slave, finno-ugrice, babiloniene, egiptene, romane dar si elene.
Dacia,in care apicultura era dezvoltata folosea mierea si celelalte produse apicole.
Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata ca nivelul de cultura si civilizatie al Tracilor n-a fost egalat in antichitate pe intreg teritoriu European.
Daco-getii s-au desprins din masa triburilor Trace, incepand sa-si contureze un profil de civilizatie distincta pe la inceputul primului mileniu inainte de Cristos.
Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata profilul poporului si folosirea produselor apicole si al hidromelului.
“Posidoniu afirma ca misii,neam Trac din dreapta Dunarii se feresc din cucernicie a manca vietati motiv pentru care nu se atingeau de carnea turmelor lor.Se hranesc insa cu miere,lapte si branza,ducand un trai linistit.”(Straban,Geografia-in jurul anului 25-a.Ch.)
“Lcuitorii din Dacia sunt obisnuiti cu miere cu lapte si fier. “(Ptolemeu,Geografia -in jurul anului 150 p.Ch).
“De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie a Banatului si am trecut peste mai multe rauri navigabile, dintre cele mai mari,dupa Istru,era asa-numitul Drecon,apoi Tigas si Tifisas. Pe acestea le-am trecut in barcile de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor ,iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare si anume in loc de grau,mei,iar in loc de vin,mied dupa cum il numesc localnicii.” (Priscus,sec.V.p.Ch).
Dupa ce marele preot Deceneu, colaboratorul apropiat al regelui Burebista, a poruncit sa se distruga plantatiile de vita de vie si sa nu mai bea vin, poporul (tracii sudici) a continuat sa prepare bere Tracica sau mied intrucat aveau miere din belsug.
Traditia folosirii miedului se pastreaza in continuare la Geto-Dacii romanizati,la proto-romanii din perioada de trecere la feudalism, precum la urmasii populatiei ramanizate din tinuturile romanesti.
Antonio Maria Gratianii spunea pe la 1564 despre moldoveni:
“De vin nu duc lipsa, dar folosesc mult miedul, ca unii ce au miere multa.”
Ca medicament era pretuit ca preventiv impotriva ciumei.
Desi Europa este locul de origine al prepararii hidromelului, astazi doar putin hidromel se produce in Europa de vest.
In Anglia exista o companie care produce hidromel, in Franta productia industriala nu depaseste 3000 de hectolitri.
Polonia produce doua feluri de hidromel dupa metodele traditionale:
Dwojniac (invechit 5-7 ani) si Trojniac (invechit cel putin 3 ani).
Conform catalogului”wines and vines” (vinuri si vite de vie) in 1970 existau in America de Nord trei companii producatoare.
Marea majoritate a vinurilor de miere este vin cuser.
Hidromelul se poate prepara prin:
1. Metoda Godan (cu maia de struguri)
2. Metoda Derosne si Layens (cu pastura)
3. Metoda Cabas si Ware (cu drojdie de vin)
4. Metoda Jacquemine (fermenti selectivi)
Dupa metoda de preparare hidromelul poate fi:
-sec
-dulce
-sampanizat
Preparat in conditii optime respectand tehnologia hidromelul poate concura cu succes vinurile de marca:vinurile de Rin, Champagne, Bordeaux, Xeres, Malaga.
Aceste scurte informatii speram sa va trezeasca curiozitatea si interesul pentru prepararea unei bauturi sanatoase, gustoase si reconfortante.
Bibliografie:
-Maria Teodorescu “Bauturi si preparate din miere” Editura Tehnica Bucuresti,1977.
Prepararea,ingrijirea si obtinerea hidromelului este descrisa la paginile 5-107.
-Eva Cranc,Mierea ,Editura Apimondia,1977-hidromelul este prezentat la paginile 385-400.
Un soi de mied am baut in copilarie la bunica mea,ce de mult e,Doamne,zicea ca ne face mari si sanatosi...se mai bea oare?cei care au stupine poate...ghizela
RăspundețiȘtergereEee, avem cola! Cine sa se mai ocupe de astfel de minumatii!
RăspundețiȘtergereRomanii incep sa aprecieze produsele apicole iar acesta este un lucru foarte bun. Cred ca in anii urmatori se va inregistra o crestere a consumului de miere de albine si produse apicole in Romania.
RăspundețiȘtergere