Argedava

Situată în linie dreaptă la 10 Km Sud-Vest de Casa Poporului, Capitala de început a Statului Dac Centralizat făurit de Burebista, Argedava, reprezintă astăzi un promontoriu, căruia i se spune Nucet ; o movilă ce înaintează ca o săgeată spre albia Argeşului, pe malul drept al acestuia, la care ajungi prin traversarea Comunei Popeşti-Novaci, denumită Popeşti, şi notată pe hartă în Judeţul Giurgiu.
Platoul Nucetului măsoară 160 m lungime de la Nord la Sud, 120 m lăţime de la Est la Vest şi are o înălţime de 20 m. Fortificaţiile sunt amplasate în partea de Sud-Sud-Est şi Vest-Sud-Vest de Nucet. Promontoriul Nucetului are 6 niveluri de civilizaţie, fiind locuit neântrerupt pâna în zilele noastre. Nucetul este numai creştetul unui complex de cetăţi getice întinse pe o rază de cel puţin 17 Km, de la Grădinari – Ogrezeni şi până la Adunaţii Copăceni, puternice fortificaţii construite pe structurile străvechi ale unor aşezări, ale căror datare depăşeşte 10.000 de ani, socotiţi de la anul de graţie în care scriem aceste rânduri, adică 2002 conform calendarului creştin.
Studiate în teren, movilele de astăzi se dovedesc a fi Ro-vine-le “din câmpii“ la care face referire Mihai Eminescu, fortificaţii pe linia Argeşului, folosite mii şi mii de ani ca linie de apărare a Ţării Zeilor, în spatele Okeanului Potamos, pe direcţia Centrului Spiritual al Ţării.
Aici identificăm, şi noi, desfăşurarea bătăliei de la Ro-vine a lui Basarab Mircea zis “Cel Bătrân”, tot în aceste locuri şi Mihai Voevod Pătraşcu fiul Teodorei – Basarab, zis “Cel Viteaz” – Reunificatorul, şi-a concentrat forţele armate împortiva invadatorilor străini la Ogrezeni, unde şi-a format “ogreziile”, adică batalioanele, iar la Gorneni, în apropiere, a fost dat semnalul de luptă.
Ultimul Basarab, Constantin Brâncoveanu, pentru a proteja Argedava şi împrejurimile sacre cu pădurea Novăceanca, a ridicat nenumărate biserici pe care le-a înzestrat cu pământ şi păduri, în felul acesta urmărind protejarea acestor locuri.
Astfel, biserica din Nucet este ridicată de Domnul Constantin Brâncoveanu la 1688, ornată cu splendidul brâu brâncovenesc, sursă de inspiraţie a lui Constantin Brâncuşi pentru Coloana Infinitului. Deasupra altarului acestei biserici au existat doi dragoni. Astăzi mai poate fi admirat numai unul singur.
Alegerea nu credem că a fost deloc întâmplătoare, locul cu pricina fiind un important centru ecleziastic în secolul al V e.n., aşa după cum ne arată şi numele ce-l poartă … Popeşti ( Popii din Nucet ). Denumirea de Nucet foarte posibil se trage de la Sfântul Nicetas care a întemeiat în Dacia, la … Angesem, un episcopat ridicat la rang de Mitropolie în sec. VI, alături de Episcopia de Milcov. Denumirea de Novaci, face trimitere la “uriaşi”.
În apropiere, pe o altă Ro-vină, în Comuna Mihăileşti, încă o biserică brâncovenească ridicată în anul 1712, azi năpădită de “investitori” care i-au smuls pământul dăruit de marele Domn, ne arată măreţia locului. Cimitirul de lângă biserică, astăzi mai mult devastat, mai păstrează încă cruci având pe ele desenate … Soarele. Deasemenea, în satul Novaci, Comuna Popeşti, o altă biserică veche protejează încă un alt loc sacru.
Argedava a fost aleasă, în mod neinspirat, drept loc de conac, de unii fanarioţi, dispăruţi fulgerător în străfundurile cetăţii cu tot cu castelele lor efemere.
Anunţată de Cezar Boliac în 1869, cetatea Argedava a început a fi “cercetată” de către arheologi, neîntrerupt, pâna în zilele noastre.
Astfel, Vasile Pârvan, cel ce identifică Argeşul ca fiind Argessis din vechime, îşi extinde săpăturile de la Piscul Crăsanilor la Argedava în anul 1926. Sapă şi … moare în anul 1927, nu înainte de a fi convins că a descoperit cetatea de scaun a lui Burebista.
După această dată, monopolul săpăturilor l-a avut Dinu V. Rosetti.
Dcretul în cinstea lui Acornion descoperit la Balcic şi controversele în jurul acestui document au avut darul să încurce iţele descifrării primei capitale a lui Burebista. Aşa e când vrei să demonstrezi că … găina a precedat oul.
Argedava a mai fost vizitată şi transformată în şantier arheologic şi de distinsa familia Vulpe : Radu, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe iar mai apoi Alexandru. Renumiţii arheologi identifică, fără dubii, cetatea de la Popeşti cu Argedava, fapt prea bine cunoscut de localnici de la moşii lor.
Astfel, partea de Nord a Nucetului ( Curtea Princiară ) şi vestul Nucetului ( Necropola Zeilor ) au revenit lui Dinu V. Rosetti, iar partea de Est şi Sud-Est cu cele două palate plus clădirea cu absidă au revenit arheologilor Ecaterina Dunăreanu Vulpe şi Radu Vulpe. Ulterior întreg Nucetul a fost devastat.
Săpături recente au efectuat, din anul 1990, Nona Pălincaş şi Calista Fischer. Rezultatul cercetărilor arheologice s-au concretizat într-o comunicare de specialitate, “Evaluare arheologică a probelor C14 din cetatea de la Popeşti (România) fondată în perioada târzie de bronz “ – 2000.
Lucrarea şi Referatele au meritul de a demonstra, fără putinţă de tăgadă, că Popeşti este cercul de foc al arheologiei noastre.
Vizionările din teren ne-au demonstrat stadiul avansat de ruină în care se află cetatea, total neprotejată împotriva intemperiilor, lăsată la voia întâmplării şi hazardului.
Mai mult cunoaştem de la localnici, care amabili ne-au destăinuit interesante lucruri, (spre ştiinţa Domniilor Voastre, vă îndemnăm de a merge în teren şi de a vă convinge personal ), următoarele :
- Nucetul şi toate Ro-vine-le de pe aliniamentul Grădinari – Ogrezeni –
Adunaţii Copăceni au fost ridicate de “uriaşi care au cărat pământul cu poala“.
- Nucetul este numai creştetul Argedavei, cetatea de scaun a lui Burebista, decapitat în satul Buda din apropriere în anul 44 i.e.n., 5464 ani socotiţi de noi, luând drept referinţă inscripţia de la Biserica Curtea de Argeş, de pe mormântul lui Neagoe Basarab, unde marele domnitor cărturar ne arată că a săvârşit această mănăstire la anul 7025, informaţie care actualizată, dovedeşte că astăzi suntem în anul 7510.
- Înainte de cel de al doilea război mondial, în Nucet au fost aduşi mai mulţi deţinuţi, păziţi de militari care i-au pus pe aceştia să sape în cetate.
Săpăturile arheologice au reînceput în anul 1946, dar cu mare intensitate din 1950 până în 1954 şi cu o largă asistenţă internaţională. La aceste săpături au fost folosiţi localnici sub pază, ca muncitori cu ziua la săpat, plătiţi cu … 8 lei pe zi. Copiii săraci erau folosiţi la strângerea şi curăţarea diverselor obiecte dezgropate, precum şi a unor oseminte umane de oameni … uriaşi, apreciaţi de localnici ca având o înălţime de peste 5 m. Astfel au fost deshumaţi din Nucet, “Necropola Zeilor”, vestul cetăţii, scheletele a peste … 80 de “uriaşi”.
Această din urmă informaţie am găsit-o şi la Măriuţa, altă cetate geto-dacă, în urma discuţiilor purtate cu un localnic ce a săpat în cetate. Localitatea Măriuţa este situată în Judeţul Calăraşi, unde au fost deshumate trei schelete de uriaşi, dintre care unul făra cap. Săpăturile au fost coordonate în acest punct arheologic de către profesorul Simon Mihai, dispărut în anul 1990, în condiţii neclare. Despre acest loc deosebit de important pentru cunoaşterea celor mai îndepărtate timpuri, vom prezenta ulterior un material complet.
- “Arheologii” din Argedava, “cu mâinile la spate, vorbind când în
româneşte când în altă limbă”, au pus copiii săraci, în special fetiţele, să spele “ciotoaiele” şi “căpăţânile ăle mari”, după care minorii erau puşi să le bocească. Întrebaţi de localnici, “arheologii” le-au spus că acei “uriaşi” sunt Jidovii (!?).
Aşa ne-a relatat octogenarul orb Manolache Manole, Ghencea Ioana şi Ghencea Marin din satul Popeşti, participanţi la săpăturile arheologice.
Din partea de Est a cetăţii au fost ridicate cca. 6 vetre de cult şi stâlpii unui Calendar Geto-Dac. Se naşte întrebarea : unde sunt aceste vetre de cult şi Stâplii Calendarului ?
- Desenul unei vetre de cult este prezentat sumar de Mioara Turcu în “Cetăţi geto-dacice în Câmpia Munteniei”.
O cantitate însemnată de monezi de toate tipurile au fost descoperite
cu ocazia săpăturilor, ponderea deţinând-o cele de argint. Ulcelele pline de argintărie găsite de localnici erau recompensate cu “un ban pentru ţuică“.
Aşa după cum ne-o dovedeşte urna de incinerare, precum şi ceşcuţa găsită în interior, cultul înmormântării practicat la un moment dat în cetate a fost acela al incinerării, şi totuşi, osemintele de care am făcut vorbire, ne demonstrează că, mult timp mai înainte de practicarea acestui cult, înhumarea constituia un ritual specific acelor oameni deosebit de înalţi. ( Zeii !? )
De o parte şi de alta a Argedavei se întind mai mult de 7 cetăţi getice care comunică între ele printr-un tunel subteran, îndelung căutat. Izvoarele locale ne relatează că în partea de Est a cetăţii, s-a descoperit un tunel care porneşte din Nucet către pintenul pe care este aşezată biserica şi cimitirul, tunel aflat la cca. 17 m adâncime, şi că tunelul cu pricina a fost declarat … fântână şi acoperit urgent cu pământ luat din alt loc.(!?)
Toate Ro-vine-le adăpostesc palate subterane legate între ele, ce întrec în grandoare orice cetate sau complex de cetăţi descoperite pâna acum în Dacia.
Recentele excavări ale celor două balastiere vor conduce la completa distrugere a Nucetului. Acest deznodământ “planificat din neştiinţă” trebuie evitat cu orice preţ.
Constatările din teren ne-au întărit convingerea că în lipsa oricărei protecţii artificiale, Nucetul se surpă zi de zi în valea Argeşului, mai ales că “binevoitorii” dau foc lăstărişului ce apără cetatea, lăstăriş care renaşte primăvară de primăvară, spre disperarea unora, apărând cu îndârjire Argedava.
“ Noi ştim multe, dar cine să ne asculte ? “ ne-a declarat un nonagenar din comuna Popeşti.
Afirmaţiile unor istorici, precum că toate cetăţile din Muntenia, inclusiv Argedava, şi-au încetat brusc activitatea în anii 11-12 e.n. ca urmare a expediţiei militare a unui oarecare general roman, Sextus Aelius Catus, ce ar fi deportat o populaţie de 50.000 de locuitori din Dacia la sud de Dunăre, combinată cu o presupusă altă acţiune de acelaşi gen, în anii 62-66 e.n., ce ar fi fost săvârşită de Tiberius Platius Silvanus Aelianus, guvernator al Moesiei, care şi el ar fi deportat o populaţie de 100.000 de geţi la sud de Dunăre, noi le considerăm vorbe în vânt scrise de antici şi preluate fără discernământ de unii contemporani, fără prea multă cu-get-are, deci lipsite de temei istoric real care, ca şi multe alte neadevăruri, au făcut mult rău neamului nostru geto-dac.
Ţinând cont de cele prezentate mai sus, noi considerăm că se impune alcătuirea unui colectiv de specialişti patrioţi, care să aprofundeze cercetările cu privire la cetatea getică de la Popeşti, Argedava, prin restudierea documentelor de până acum, depistarea de noi documente istorice, organizarea unor săpături arheologice în Nucet şi în împrejurimi, în scopul demonstrării unei realităţi istorice : Popeşti este Argedava lui Burebista situată pe râul Argeş, fost Argessis.
Şi noi, considerăm că Argedava este vestita cetate Hellis menţionată de antici drept Cetatea Soarelui. În susţinerea acestei teze ţinem cont de poziţionarea cetăţii, măreţia locului şi întinderea fortificaţiilor.
Trebuie să specificăm că se impune alcătuirea unui plan de investigaţii arhgeologice la capătul căruia întreaga cetate să fie restaurată şi protejată, astfel ea putând deveni un centru turistic, istoric şi arheologic de cea mai mare importanţă pentru ţara noastră şi pentru umanitate.
Apreciem la superlativ iniţiativa Domnului Prof. Dr. Napoleon Săvescu de a ridica la Orăştie o statuie a lui Burebista. A fost binevenită. Un act de dreptate şi de cinstire a marelui rege. Monumentul ridicat în Ardeal stă drept pavăză întregii românimi.
Pentru cinstirea acestui strămoş al nostru, al tuturor geto-dacilor, credem noi că se impune înălţarea unei mari statui şi în CA-SA CU-GEŢI a lui Burebista, adică la ARGE-DAVA, acolo unde a văzut pe Pământ, acest MAR-E GET cerul, pentru întâia şi ultima oară, în Nucet.
Statuia lui Burebista este bine să fie amplasată în partea de Nord, pe locul Palatului Princiar, cu faţa către Capitala Bucureşti.
Aici, pe malul Argessis-ului, unde s-a născut acea minte luminată care a făcut posibilă apariţia pe harta vechii lumii a Marii Dacii şi a celui mai mare stat monoteist din lume, unde s-a născut ideea unificării, sau, cine poate şti, a reunificării întregului neam, trebuie să se înalţe statuia Marelui Spirit şi Suflet de Get care a fost Burebista.
Facem menţiunea că cercetările trebuie extinse şi asupra mediului ambiant, care face din Argedava o comoară nu numai arheologico-istorică dar şi una de cult, dat fiind vechimea cultului Soarelui pe această Rovină. Proprietăţile curative ale apelor şi izvoarelor din această zonă, şi în mod deosebit mediul ambiant din cetate, au efecte benefice asupra organismului uman, o simplă plimbare prin cetate având darul de a linişti psihicul şi a tonifica organismul, în vreme ce o sticlă cu apă din Argeş, lăsată în cetate câteva ore, are efecte benefice pentru cel ce o bea, lucru prea bine ştiut de localinici de la moşii lor, oameni de altfel foarte longevivi. Toate cu o condiţie :

Să intri în Cetatea Zeilor cu gândurile curate.
Faţă de cele prezentate mai sus, cerem Guvernului României, Ministerului
Culturii, Muzeului de Istorie Naţională şi Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti să intervină de urgenţă pentru stoparea distrugerii Argedavei, prin măsuri energice privind protecţia Nucetului, alcătuirea unei Comisii Naţionale de Arheologie care să preia controlul total asupra oricăror săpături, crearea unui Comitet Arheologic Naţional, alcătuit din specialişti, buni români.
Ne exprimăm intenţia de a înfiinţa Fundatia “Burebista-Argedava“ în scopul protejarii cetăţii, finanţării cercetărilor ştiinţifice şi editării studiilor de specialitate, pentru ca toţi urmaşii geto-dacilor să cunoască locul de naştere al civilizaţiei noastre.
Imperiul geto-dacic
Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea statului dac, în jurul anului 70 î.Ch., geograful şi istoricul Strabon (63 î.Ch. – 19 d.Ch.), relatează: “Ajungând în fruntea neamului său…getul Burebista l-a înălţat atât de mult…încât, a ajuns să fie temut şi de romani. O inscripţie grecească din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: “cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”. Victoriile din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au făcut ca regatul dacic să ajungă la cea mai mare întindere a sa.
De asemenea, pentru a obţine aceste succese, Burebista, ajutat şi de preotul Deceneu a săvârşit o reformă politico-religioasă a poporului, bazată pe “abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci”