Efectele benefice ale alimentatiei lacto-ovo-vegetariene

    In concepţia yoghina, alimentaţia echilibrata lacto-ovo-vegetariana din care s-a exclus complet carnea, va determina în timp o stare de sanatate excelenta, generînd totodata ca reflex launtric în sfera psihica a fiinţei noastre o traire euforica complexa, foarte armonioasa, determinata de rezonanţa benefica cu energiile subtile cosmice ce exista în vecinatatea noastra imediata cît şi foarte îndepartata (cosmica). In plus, alimentaţia lacto-ovo-vegetariana va avea ca efect echilibrarea deplina a fiinţei şi integrarea acesteia în armonia universala, generînd în universul nostru launtric inefabile experienţe spirituale.
In concepţia înţelepciunii milenare yoghine, noi sîntem într-o mare masura exact ceea ce mîncam. Delicioasele îmbucaturi pe care noi le înghiţim cu pofta se regasesc în final mai mult sau mai puţin transformate, continuînd apoi sa existe cîtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influenţîndu-ne nu numai vitalitatea şi sanatatea fizica ci, de asemenea, chiar modul de a gândi şi trairile spirituale.
Experienţele ştiinţifice recente au aratat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activitaţii cerebrale, afectînd din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresiunea, capacitatea de a învaţa şi chiar percepţia realului. Lecitina, de exemplu (conţinuta în boabele de soia sau în galbenuşul de ou crud) poate face sa creasca apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masa bogata în hidraţi de carbon şi saraca în proteine face creierul sa fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generînd efecte sistematice, decelabile la un numar foarte mare de persoane. Se ştie în plus ca hidraţii de carbon stimuleaza secreţia de insulina, care, la rîndul sau, face sa creasca nivelul serotoniei în creier ceea ce are drept efect ca ne face sa dormim mai mult.
Cercetari sistematice au dovedit ca pîna şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburari mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentara adecvata.
Cu mai multe mii de ani în urma, înţelepţii yoghini au realizat imensa importanţa a hranei lacto-ovo-vegetariene asupra sanataţii, remarcînd totodata efectele sale multiple atît asupra vitalitaţii şi regenerarii corpului cît şi asupra mentalului.
La o cercetare atenta apare destul de evident ca omul nu este un carnivor prin natura sa, atît anatomia cît şi sistemul sau digestiv demonstrînd ca el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hranindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume.
Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizeaza cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident ca ele sînt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceata a legumelor şi fructelor care se descompun lent.
Intr-un articol publicat de curînd în revista americana “Medical Counter Point”, Williams S. Collius scria: “omul este înzestrat în mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decît cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascuţiţi pentru a taia iarba, molarii cu suprafaţa plata pentru a zdrobi legumele şi fructele iar canini scurţi
şi rotunjiţi inapţi sa sfîşie şi sa striveasca carnea.”
Collius menţioneaza de asemenea studii care pun în mod serios la îndoiala validitatea teoriei care pretinde ca fiinţele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol.
Cîinii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt înpreuna cu raţia lor de carne obişnuita fara sa apara totuşi nici cea mai mica schimbare în arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de cca. 100 de ori mai mare decît cea gasita în regimul nostru alimentar obişnuit.
La iepuri se înregistreaza o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o marire cu numai 2 g pe zi a cantitaţii de colesterol.

La o analiza atenta este evident ca instinctul nostru natural nu este înclinat catre hrana pe baza de carne; sa ne gîndim acum ce este în mod normal cel mai atragator pentru fiecare: o plimbare într-o livada ori într-o gradina de legume sau o confruntare cu mirosul de sînge proaspat şi cu urletele de teroare şi agonie ale animalelor dintr-un abator?

Care sunt pericolele consumului de carne?

Eschimoşii, care traiesc preponderent cu carne, îmbatrînesc totuşi foarte rapid, avînd o medie de viaţa de numai 27 de ani şi jumatate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientala al caror regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbatrînesc la rîndul lor prematur şi mor destul de repede, fara a depaşi, cel mai adesea, vîrsta de 40 de ani.

Otravirea

Chiar înainte şi mai ales dupa agonia din abatoare, lupta inutila a animalelor terifiate care se zbat pentru a-şi pastra viaţa, antreneaza mari schimbari biochimice, care fac sa apara la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalina emisa în mod abundent în întregul lor corp, otravind, prin durere, trupul lor, angoasat într-un asemenea grad încît carnea este deja oarecum otravita de suferinţa cumplita a animalului înainte de moarte.
In conformitate cu Enciclopedia Britanica, gasim multe toxine în corpul animalelor ucise, precum acidul uric sau alte deşeuri toxice ce se afla atît în sîngele acestora cît şi în ţesuturi.

Cancerul

Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni, a pus în evidenţa rezultatele extraordinare care au şocat lumea cercetatorilor în domeniul cancerului. Studiul arata clar ca acest grup prezinta un procent incredibil de scazut de persoane bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vîrsta şi sex, mare consumator de carne. Studiul mai arata de asemenea ca speranţa de viaţa a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare şi ca toate maladiile cardiovasculare sînt în cazul lor prezente într-un procent mult mai redus.

De ce peroanele care consuma carne au un risc crescut de imbolnacire cu cancer?

Unul dintre motive ar putea fi faptul ca o bucata de carne, dupa numai cîteva zile de la sacrificarea animalului respectiv capata o culoare nesanatoasa gri-verzuie maslinie; pentru a împiedica aceasta degradare, industria carnii foloseşte curent diferite substanţe ca: nitraţi şi alţi conservanţi pentru a o face în mod artificial (dar nesanatos) sa apara roşie. Cercetari din ultimii ani au mai demonstrat de asemenea în mai multe rînduri ca aceste substanţe conservante sînt profund cancerigene. Pe de alta parte, pentru a creşte cît mai repede şi pentru a aduce cît mai mult profit, animalele sînt adeseori îndopate: li se inoculeaza mari cantitaţi de hormoni care le stimuleaza în mod haotic creşterea, li se administreaza stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi amestecuri alimentare chimice.
Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevarate fabrici de accelerare a creşterii de animale, numeroase animale nu mai ajung niciodata, pîna în ziua taierii, sa vada lumina zilei. Viaţa lor se desfaşoara total forţata într-un mediu restrîns, neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfîrşeşte printr-o moarte brutala. Iata un exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de gaina într-un ritm accelerat. Ouale sînt clocite la etajul superior; puii sînt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei
manînca cu lacomie din coliviile lor fara posibilitatea de a se mişca prea mult şi fara aer curat; pe masura ce cresc sînt deplasaţi catre etajele inferioare; cînd ating etajul de jos ei sînt prompt taiaţi. Asemenea practici atît de artificiale, nu numai ca dezechilibreaza starea chimica a corpului fizic a puiului de gaina, distrugîndu-i obiceiurile naturale, dar îi şi determina, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor malformaţii.

Bolile cardiace

Grasimile animale cum ar fi colesterolul acopera pereţii vaselor sanguine şi pe masura ce persoana care consuma carne îmbatrîneşte, deschiderea acestor vase se diminueaza din ce în ce mai mult. Presiunea asupra inimii creşte, rezultînd o vulnerabilitate cardiaca şi o creştere a tensiunii arteriale.
In societatea noastra o persoana din doua care consuma carne va fi atinsa de o maladie cardiaca sau care este legata de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sînt practic aproape necunoscute în ţarile în care consumul de carne este foarte scazut. Autopsia soldaţilor americani omorîţi în razboiul din Coreea arata ca, chiar şi la vîrsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroza coronariana, semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.

Putrefactia

Spre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid cînd circulaţia este oprita. Imediat ce viaţa înceteaza proteinele animale se coaguleaza şi sînt secretate enzime autodistructive; se formeaza o noua substanţa numita “ptomaina”. Carnea, peştele şi ouale au o proprietate comuna: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumata de obicei la un interval de o saptamîna sau doua şi aici trebuie sa reamintim ca putrefacţia şi creşterea numarului de bacterii începe aproape imediat dupa moarte.
Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animala în starea sa caracteristica de descompunere rapida, creeaza otravuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbatrîneşte prematur tractul intestinal.

Care este relatia dintre spiritualitate, morala si consumul de carne?

   Din moment ce ne este posibil sa traim în mod sanatos, fara si consumam carne, este firesc sa ne întrebam daca carnivorismul este o obişnuinţa morala şi umana. Este evident ca animalele nu-şi dau viaţa în mod liber pentru ca noi sa ne permitem luxul de a le mînca lor carnea. Numeroase grupari religioase şi spirituale au preconizat regimul vegetarian, recunoscînd caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trai fara a cauza suferinţa; printre aceste grupari se gasesc: yoghinii, hinduşii, budiştii, zoroastrienii, taoiştii, esenienii, Societatea teozofica, Biserica Adventista, Biserica Unitarista, Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapiştii, Mişcarea Gnostica Creştina Universala, Ordinul Rose Croix, etc.
In epoca de început a creştinismului numeroase grupari spiritualiste evreieşti şi creştine s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerîndu-l un lux costisitor, barbar şi daunator sanataţii.
Oricine a vizitat un abator ştie bine ca animalele sufera foarte mult înainte şi în timpul taierii lor.
Un mare înţelept yoghin, SRI AUROBINDO explica principiul AHIMSA; a nu face nici un rau fiinţelor vii, aceasta înseamna ca alimentele noastre trebuie, pe cît posibil, sa fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cît mai
redusa. Prin urmare, daca avem la dispoziţie în cantitate suficienta legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodata sa fie sacrificate (omorîte) pentru a ne asigura hrana. In orice caz, înainte de a omorî un animal a carui conştiinţa este foarte dezvoltata sau chiar subdezvoltata, trebuie înainte sa examinam cu luciditate daca nu este posibil sa traim mult mai sanatoşi în corpul nostru fara a-i lua viaţa acelui animal.

Ce susţine şi regenereaza în realitate principiul subtil
vital?

Pentru a ramîne tineri şi plini de vitalitate trebuie sa consumam hrana vie în locul hranei moarte.
Importanţa vitalitaţii hranei a fost apreciata de marele iniţiat Pitagora acum 2500 de ani: “Doar hrana vie şi proaspata îi poate permite omului sa ramîna sanatos, sa fie fericit şi sa simta adevarul”. Nimic care are viaţa în natura nu este etern şi neschimbat. Tot ceea ce are viaţa se afla fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile sa germineze şi sa creasca, sînt susceptibile de a ne furniza atît forţa vitala şi energia cît şi o cantitate suficienta de proteine.
De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sînt capabili sa înţeleaga, ca doar acest fel de hrana trebuie sa fie consumata. Pentru a menţine şi a da viaţa este necesara o alta viaţa, ori aceasta se aplica de asemenea şi pentru hrana noastra. Un mare maestru yoghin spunea: “Corpul uman este constituit din nenumarate celule vii. Celulele cresc şi se dezvolta cu ajutorul entitaţilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor noastre vii va fi formata în funcţie de felul alimentelor pe care noi le consumam predominant. Toate acestea influenţeaza, în definitiv, într-un anumit grad vitalitatea, psihicul şi mentalul. Daca celulele corpului uman se hranesc şi se dezvolta pornind de la o hrana aproape moarta, putreda şi dezgustatoare provenind din carnea prospata a animalelor la care instinctele de baza predominau, este normal, prin urmare, ca mentalul va gîndi şi se va orienta catre în jos.”

Raportul dintre energia fizica si hrana vegetariana

Valoarea regimului vegetarian a fost spontan recunoscuta în timpul blocadei Danemarcei din timpul primului razboi mondial. In timpul respectivei blocade, danezii au fost oarecum constrînşi sa traiasca hranindu-se numai cu cereale, legume, fructe, miere şi produse lactate. In timpul primului an de raţionalizare uluitor a fost faptul ca mortalitatea a scazut cu 17% şi efectele extraordinare ale acestui regim au fost pe ansamblul întregii populaţii: o sanatate globala mult mai buna şi o scadere neta a ratei mortalitaţii.
Intre anii 1940-1945 Norvegia la rîndul sau a fost supusa unei experienţe similare cînd a fost stringent necesar sa se faca restricţii foarte mari în ceea ce priveşte consumul de carne. O scadere aproape imediata a ratei generale a mortalitaţii datorita bolilor vasculare a fost urmata apoi de o semnificativa revenire rapida la rata mortalitaţii de dinainte de razboi atunci cînd ţarile şi-au reluat regimul alimentar obişnuit în care predomina carnea.

Imi place gustul carnii. Ce trebuie sa fac?

Un vechi principiu al înţelepciunii yoghine sugereaza ca cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorata în fiinţa noastra nu este sa-i smulgi fulgerator radacina, ci mai degraba sa plantezi, sa cultivi şi sa hraneşti un obicei profund benefic, opus celui vechi şi sa acorzi noii obişnuinţe o grija, o dragoste şi o considerabila atenţie ca şi cum am cultiva un trandafir mental. Destul de repede vom constata atunci ca aceasta noua obişnuinţa va creşte în forţa şi frumuseţe şi, cu un foarte mic efort, iarba rea (obişnuinţa de a consuma carne) se va usca şi va dispare spontan. Iata cîteva sugestii inteligente pentru a ne putea cultiva noul trandafir: cumparam cîteva carţi cu reţete vegetariene. Aceasta strategie ne va face sa economisim banii- un regim vegetarian divers, original, delicios, cu o mare cantitate de proteine, poate face în general sa ne scada cheltuielile alimentare cu aproape 50%. Consumam apoi doua sau trei farfurii cu mîncare vegetala, uşoara şi foarte hranitoare în locul unei mese în care eram obişnuiţi sa consumam carne.
A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto- vegetarian, compus din hrana vie, proaspata, pura şi hranitoare este mai uşor decît ne-am imagina a priori. Exista, din contra, o mulţime de specialitaţi lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv pe care, datorita ignoranţei, noi nu am avut niciodata ocazia pîna acum sa le gustam nici macar o data, datorita lipsei de informaţii, a obiceiurilor convenţionale şi a condiţionarilor determinate de prejudecaţi. Mulţi sînt chiar foarte uimiţi sa descopere mîncaruri atît de bogate în proteine, preparate numai pe baza de ingredienţi vegetali.
Daca toate acestea nu reuşesc totuşi sa va încununeze cu succes eforturile realizate, este foarte util sa vizitam un abator; aceasta va fi suficient pentru a ne încuraja. Putem avea, desigur, cîteva dificultaţi la început dar, fara îndoiala, mult mai puţine decît cele care exista atunci cînd renunţam, de exemplu, la fumat. Multe persoane ferm hotarîte obţin rapid rezultate satisfacatoare (un nivel de vitalitate şi energie mult mai înalt, un sistem digestiv mai sanatos, creşterea claritaţii mentale) astfel încît transformarea regimului nostru alimentar devine o etapa existenţiala datatoare de exuberanţa şi puritate.

Sanatatea radianta ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizica. Vom capata o evidenta bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi, odata cu aceasta, vom resimţi bunatatea copleşitoare ce emana din starea noastra permanenta de iubire care este transmisa tuturor creaturilor (umane şi nonumane).
Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental şi spiritual. Este demn de reţinut ca nu exista nici un argument inteligent valabil, împotriva lui.

Citiva lacto-ovo-vegetarieni celebrii:
Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Şakespeare, Jean Jacques Rousseau, Bob Dylan, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, Rabindranath Tagore, H. G. Wells, George Bernard Show, Albert Schweizer, Albert Einstein, Ghandhi.