Martisorul – Traditie, simbol si semnificatie

Traditia martisorului de 1 martie, desi controversata, este legata in mod invariabil de soarele care isi recapata fortele si recheama natura la viata odata cu sosirea primaverii.

Respectul datorat soarelui se imbina in cultura populara romaneasca cu teama fata de razele lui stricatoare ale frumusetii femeilor si fetelor.In cele dintai zile ale imprimaverarii , fetele si femeile obisnuiau sa arunce catre ceruri martisoare , rostind o ruga rituala :

“Sfinte soare , sfinte soare ,
Daruiescu-ti martisoare ,
In locul lor ma fereste
De pistru ce ma-nnegreste.
Ia-mi toate negretele
Si da-mi albetele .
Fa-mi fata ca o floare ,
Sfinte soare , sfinte soare.”
(Sursa : Romulus Vulcanescu – Mitologie romana)

Martisoarele erau purtate pana cand primavara isi confirma cu adevarat sosirea-i statornica , adica pana in perioada imediat anterioara sau simultana infloririi pomilor ( ocazie cu care erau agatati de ramurile acestora) , pana in ziua cand era vazut pe cer cel dintai stol de berze ,sau pana in ziua de Macinici (9 martie) , Florii, Armindeni sau Paste.

Luna martie si numele de martisor ( sau martisug ori mart) sunt asociate in mod direct cu zeul roman Marte.Potrivit calendarului roman , 1 martie era intaia zi a noului an , o zi dedicata festivalului “Matronalia” , in cadrul caruia era celebrat Marte, zeul razboiului, dar si al agriculturii, naturii si primaverii.In Imperiul Roman , “Idele lui Marte” , celebrate catre finalul iernii , erau considerate vremea propice inceperii campaniilor razboinice.Pornind de la acest context , s-a considerat ca rosul snurului martisorului semnifica vitalitatea iar albul victoria , innoirea sau purificarea.
Simbolicele culori alb si rosu erau prezente , in traditia romanesca , in podoabele primului plug dat la arat , a celor dintai oi intrate in stana , dar si ceremonille nasterii, nuntii si inmormantarii din unele regiuni oltenesti.
Intr-o alta interpretare , rosul semnificand viata este un insemn al femeii, iar albul , infatisand limpezimea ori luciditatea , este un simbol al barbatului.In acest fel , snurul martisorului ar putea reprezenta impletirea si intrepatrunderea creatoare a principiului feminin si al celui masculin.

Se pare ca , initial, snurul martisorului, numit “funia anului” si alcatuit din fire de lana rasucite albe si negre, reprezenta cele 365 de zile ale anului .Funia anului avea darul de a asigura legatura si continuitatea dintre vara si iarna , albul si negrul reprezentand opozitia si unirea contrariilor lumina-intuneric , fertilitate –sterilitate, viata –moarte , sau bine-rau .

Daca romanii obisnuiau sa aseze la gatul copiilor lor un talisman de deochi , avand o forma circulara ce semnifica soarele , in mod asemanator, in vechimea romaneasca , mamele puneau martisorul (alcatuit din snurul bicolor alb cu rosu, de care era agatata o moneda de aur ori argint ) la gatul , piciorul sau mana copiilor.
Fetele de la tara obisnuiau sa foloseasca banutul de la martisor pentru a cumpara branza ori cas si vin rosu, astfel incat sa fie tot anul albe la fata si cu buzele rosii.

Avand la origine , rolul de a proteja impotriva deochiului, frigurilor sau bolilor in general , martisorul a capatat in timp si functia de talisman norocos , aducator de sanatate , iubire sau bunastare.


In mitologia populara romaneasca , in ziua de 1 martie moare , an de an , Baba Dochia, pentru a renaste pe data de 9 martie.


Legendele martisorului

Soarele , mereu singur in bolta cerului, privea adesea cu melancolie bucuria oamenilor de a fi impreuna.Intr-o zi, nemairezistand tentatiei, el s-a alaturat unei sarbatori a muritorilor , luand infatisarea unui tanar barbat.Un dragon sau zmeu l-a rapit din mijlocul oamenilor si l-a intemnitat intr-o pestera.Vaduvita de lumina , lumea a cazut prada intristarii : izvoarele si-au oprit curgerea , pasarile si-au amutit cantarile iar copiilor le-a disparut zambetul de pe buze.Nici un muritor nu a indraznit sa sara in ajutorul soarelui , cu exceptia unui flacau caruia oamenii i-au imprumutat din puterea lor in vederea confruntarii cu temutul balaur.Calatoria indraznetului tanar catre castelul dragonului a avut loc in decursul a trei anotimpuri : vara , toamna si iarna.Infruntarea lui cu infricosatorul balaur a durat vreme de mai multe zile , incheindu-se cu victoria flacaului care , desi molesit de rani si vlaga , a eliberat , in cele din urma, soarele.Intreaga natura a revenit la viata , iar oamenii si-au regasit sensul de a trai.Tanarul barbat a murit insa, in timp ce sangele i se revarsa inghitit de zapada din care rasareau intaii ghiocei.
Din acea vreme , baietii daruiesc fetelor si celor dragi o impletitura dintr-un ciucure alb si unul rosu , cel dintai semnificand puritatea si taria ghiocelului, cel de-al doilea frumusetea si vitalitatea .

Pe de alta parte , credinta populara atribuie Babei Dochia zamislirea primului martisor. Se spunea ca cea dintai zi a lui martie , in vreme ce umbla cu turma de oi printr-o padure torcand lana dintr-o furca , Baba Dochia a dat peste o para pe care a gaurit-o si prin care a trecut apoi un fir de ata.

Simbolurile si semnificatia martisoarelor

Odata cu raspandirea obiceiului martisorului in cadrul citadin , banutul originar a inceput sa fie inlocuit cu figuri sau simboluri auspicioase ori norocoase mai mult sau mai putin traditionale. Iata cateva din cele mai populare martisoare …

- Martisorul cheii. Cheia este un simbol norocos semnificand posibilitatea de a-ti gasi calea catre succes sau implinirea idealurilor.
Un insemn cuprinzand trei chei se spune ca are darul de a deschide usile catre bogatie, sanatate si avere.
Un insemn constand din doua chei incrusisate, una de aur si cealalta de argint , este o emblema papala a autoritatii , semnificand “cheile catre imparatia cerurilor”.


-Martisorul cosarului.Cosarul , considerat un personaj norocos in Romania ( “Ti-a iest cosaru-n drum / o sa ai noroc de-acum…”) inglobeaza o simbolistica asemanatoare si in restul Europei.
In Germania, o figurina reprezentand un cosar era un simbol al norocului si un cadou popular cu ocazia anului nou.
In Marea Britanie , mireasa era considerata norocoasa daca avea ocazia sa vada un cosar in ziua nuntii ei.Ea avea o bafta si mai mare in casatorie, daca dadea mana cu el sau era sarutata de catre norocosul curatitor de hornuri.
In Croatia, daca vrei sa fii insotit de noroc , ti se recomanda sa iti freci cu degetul un nasture de la haina atunci cand intalnesti pe drum un cosar.

- Martisorul gargaritei / buburuzei . Gargarita este un simbol norocos , dar si un insemn al maternitatii , fertilitatii si mamei pamant.Mai multe despre simbolismul gargaritei in Dictionarul tatuajelor (simboluri si semnificatii) – Litera G

- Martisorul inimii / inimoarei. Vezi articolul Inima , simbol si semnificatie

-Martisorul potcoavei.Se spune ca , pentru a avea intru totul parte de sansa in viata , atunci cand gasesti o potcoava trebuie sa o arunci in spate, peste umar sau sa o asezi pe un perete al casei tale.
Potcoava este un simbol stravechi utilizat in apararea contra ochiului rau sau deochiului.In occident, exista credinta ca , pentru ca a-si indeplini eficient functia norocoasa , potcoava trebuia sa fie asezata cu deschiderea in sus (asemeni unui vas in care este continut “elixirul” norocului).

- Martisorul stelei. Potrivit legendei , steaua este un simbol geometric considerat de catre Pitagora a reprezenta perfectiunea.In Evul Mediu era populara Steaua Vrajitorului , un simbol al misterelor universului.
Denumirea de “stea norocoasa” provine din antichitate, cand se considera ca norocul oamenilor este scris in stele.

-Martisorul trifoiului cu patru foi.Simbol recunoscut al norocului, trifoiul cu patru foi inglobeaza o semnificatie aparte pentru fiecare frunza : faima , dragoste, bogatie, sanatate.Potrivit superstitiilor, daca porti asupra ta un trifoi cu patru foi, cel pe care il iubesti va veni la tine sau vei fi aparat aparat de spiritele rele ; daca il visezi , vei fi fericit toata viata.