joi, 2 septembrie 2010

Decebal catre popor

de George Coşbuc

Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut !
Şi-acum ar vrea un neam cãlãu
S-arunce jug în gâtul tãu :
E rãu destul cã ne-am nãscut,
Mai vrem şi-al doilea rãu ?

Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori !
Totuna e dacă-ai murit
Flãcãu ori moş îngârbovit ;
Dar nu-i totuna leu sã mori
Ori câne-nlãnţuit !

Cei ce se luptã murmurând,
De s-ar lupta şi-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orişicare laş fugar !
Murmurul azi ş orişicând,
E plânset în zadar.

Iar a tãcea şi laşii ştiu !
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Sã râdã! Bunii râd şi cad !
Sã râdem, dar, viteaz rãsad,
Sã fie-un hohot şi un chiu
Din ceruri pânã-n iad !

De-ar curge sângele pârău,
Nebiruit e braţul tãu
Când morţii-n faţã nu tresari !
Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari
Când râzi de ce se tem mai rãu
Duşmanii tãi cei tari.

Ei sunt romani ! Şi ce mai sunt ?
Nu ei, ci de-ar veni cel sfânt
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei ; i-am intreba : ce vor ?
Şi nu le-am da nici lor pãmânt
Cãci ei au cerul lor !

Şi-acum bãrbaţi, un fier şi-un scut !
E rãu destul cã ne-am nãscut :
Dar cui i-e fricã de rãzboi
E liber de-a pleca `napoi,
Iar cine-i vânzator vândut
Sã iasã dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus !
Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut ! Puterea este-n voi
Şi-n zei. Dar vã gândiţi, eroi,
Cã zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lânga noi !

4 comentarii:

  1. Parca a fi stiut ca George Cosbuc se afla printre preferatii mei:). Iata ca mi-am luat si o"doza" de poezie azi prin intermediul tau. Multumesc!(Alina)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ai pt.ce. Imi este de ajuns ca iti place.

    RăspundețiȘtergere
  3. Desi iubesc simbolistii trebuie sa recunosc,Cosbuc ramine poetul pamintului cu miros de brazda proaspata,al peisajului rustic,al idilelor de neuitat cum azi nu mai intilnesti,si al unui patriotism plin de simplitate si bun simt cum numai la omul din popor poti intilni! ghizela

    RăspundețiȘtergere