„Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le şterge memoria. Le distrugi cărţile, cultura, istoria şi altcineva le scrie alte cărţi, le dă o altă cultură, le inventează o nouă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita şi mai repede; limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală.”
Renastem din resturi aruncate in istorie...
Străin într-o țară în care, cu excepții nesemnificative, doar bătrânii mai ies în stradă, iar cei care ar trebui să fie în primele rânduri nu o fac și nu sunt nici măcar impresionați de exemplul (sacrificiul lor) lor ...chiar dacă mulți dintre aceștia leșină și sunt duși la spital... Aceste melodii exprimă crunta realitate, dar poate tinerii ar trebui să facă ceva mai mult ... D.
Sa fi terminat oare Aurelian cantitatile industriale de optimism pe care le revarsa in jur? Am observat in ultimele zile ca ai abordat teme ce induc in iz de tristete(nu ca realitatea ne-ar insufla altceva...).Alina
Cobor uneori cu picioarele pe pamant vazand trista realitate, dar imediat ma intorc cu fata spre optimismul ce ma caracterizeaza. Melodia imi place foarte mult, nu ma simt strain in tara mea, poate, uneori, minoritar:d si atunci devin un autist fara de boala, este felul meu de a ma proteja, de a uita relitatea. Concluzia: mai am cateva cisterne de optimism :))
Străin într-o țară în care, cu excepții nesemnificative, doar bătrânii mai ies în stradă, iar cei care ar trebui să fie în primele rânduri nu o fac și nu sunt nici măcar impresionați de exemplul (sacrificiul lor) lor ...chiar dacă mulți dintre aceștia leșină și sunt duși la spital... Aceste melodii exprimă crunta realitate, dar poate tinerii ar trebui să facă ceva mai mult ... D.
RăspundețiȘtergereCe sa mai adaug? Ma simt straina pana si in orasul in care m-am nascut!!!!ghizela
RăspundețiȘtergereSa fi terminat oare Aurelian cantitatile industriale de optimism pe care le revarsa in jur? Am observat in ultimele zile ca ai abordat teme ce induc in iz de tristete(nu ca realitatea ne-ar insufla altceva...).Alina
RăspundețiȘtergereCobor uneori cu picioarele pe pamant vazand trista realitate, dar imediat ma intorc cu fata spre optimismul ce ma caracterizeaza. Melodia imi place foarte mult, nu ma simt strain in tara mea, poate, uneori, minoritar:d si atunci devin un autist fara de boala, este felul meu de a ma proteja, de a uita relitatea.
RăspundețiȘtergereConcluzia: mai am cateva cisterne de optimism :))
Foarte bine:)). La mine s-a dus(iar a luat Dinamo bataie).Alina
RăspundețiȘtergere